1. [DEX '09] ASTUPUȘ, astupușuri, s. n. (Reg.) Dop (1). – Astupa + suf. -uș.
2. [MDA2] astupuș sn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: astupa + -uș] 1 Dop de lemn. 2 Mototol de cârpă pentru astupat. 3 Cocoloș de hârtie cu care se astupă ceva.
3. [CADE] ASTUPUȘ (pl. -șuri) sn. Ceea ce se întrebuințează pentru a astupa ceva, dop.
4. [DLRLC] ASTUPUȘ, astupușuri, s. n. (Regional) Dop făcut din diferite materiale (sticlă, lemn etc.) cu care se astupă un orificiu. Pescarul luă astupușul cel de plumb și astupă vasul. GORJAN, H. I 45.
5. [DLRM] ASTUPUȘ, astupușuri, s. n. (Reg.) Astupătoare; dop. – Din astupa + suf. -uș.
6. [Șăineanu, ed. VI] astupuș n. 1. dop de lemn; 2. mototol de cârpe, cocoloș de hârtie cu care se astupă ceva.
7. [Scriban] astupúș n., pl. e și urĭ. Astupătoare (dop orĭ capac care se prinde de orificiŭ). – Și stupuș (Trans. Mold.).
8. [MDA2] stapuș sn vz astupuș
9. [MDA2] stupuș[1] sn vz astupuș
10. [MDA2] zdubuș[1] sn vz astupuș
11. [MDA2] zdupuș[1] sn vz astupuș
12. [Scriban] stupúș, V. astupuș.
13. [Argou] astupuș, astupușuri, s. n. (er.) contact sexual vaginal, anal și oral practicat de o femeie cu trei bărbați simultan
14. [DRAM 2021] astupuș, astupușuri, (stupuș), s.n. (reg.) Dop pentru recipiente din sticlă; cep. ■ „E făcut din cocean, frunză, plută”; „e făcut din văcălie”. ■ (onom.) Astupuș, poreclă în Dumbrăvița. – Din astupa „a închide” + suf. -uș (DLRM, DEX, MDA).
15. [DRAM 2015] astupuș, astupușuri, (stupuș), s.n. – (reg.) Dop pentru recipiente din sticlă; cep (ALRRM, 1971: 312). „E făcut din cocean, frunză, plută”; „E făcut din văcălie”. – Din astupa „a închide” (< lat. *a(d)stuppare, din stuppa „câlț, cânepă”) + suf. -uș (DLRM, DEX, MDA).
16. [DRAM] astupuș, -uri, (stupuș), s.n. – Dop pentru recipiente din sticlă; cep (ALR 1971: 312). „E făcut din cocean, frunză, plută”; „E făcut din văcălie”. – Din astupa „a închide” + -uș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL