1. [Șăineanu, ed. VI] asmațuiu m. plantă de grădină întrebuințată ca dres în bucate. [Și asmaciuc = turc. ASMAČYK, lit. viță mică; variantele asmațuiu și hasmațuchiu indică un intermediar neo-grec].
2. [DEX '09] ASMAȚUCHI s. m. v. hasmațuchi.
3. [DEX '09] ASMĂȚUI s. m. v. hasmațuchi.
4. [DEX '09] HASMAȚUCHI s. m. 1. Plantă erbacee plăcut mirositoare, cu flori albe, cultivată ca plantă culinară (Anthriscus cerefolium). 2. (Reg.) Plantă erbacee cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele (Anthriscus silvestris). [Var.: asmațuchi, asmățui s. m., hașmaciucă s. f.] – Et. nec.
5. [DEX '09] HAȘMACIUCĂ s. f. v. hasmațuchi.
6. [MDA2] amazuchim sm vz hasmațuchi
7. [MDA2] asamțui sn vz asmățui
8. [MDA2] asmațiu sm vz hasmațuchi
9. [MDA2] asmațuc sm vz hasmațuchi
10. [MDA2] asmațuchi sm vz hasmațuchi
11. [MDA2] asmațuic sm vz hasmațuchi
12. [MDA2] asmăciuc sm vz hasmațuchi
13. [MDA2] asmățui sm vz hasmațuchi
14. [MDA2] ațimațuchi sms vz hasmațuchi
15. [MDA2] ațmaciuc sm vz hasmațuchi
16. [MDA2] hagimațuchi smi vz hasmațuchi
17. [MDA2] harmagiuc smi vz hasmațuchi
18. [MDA2] harmațuchi smi vz hasmațuchi
19. [MDA2] hasmațuchi smi [At: (a. 1773) GCR II, 98 / V: amazu~, asmațiu, asmațuc, as~, asmațuic, asmăciuc, asmățui, ațima~, ațmaciuc, hagim~, harmagiuc, harm~, hașmaciucă sf, hașm~, hațm~, hazm~ / E: ns cf tc asma ğyk] (Bot) 1 (Șîc asmațui-măgăresc) Planta erbacee Anthriscus cerefolium, cu miros caracteristic, din familia umbeliferelor, cu tulpina acoperită cu peri moi în regiunea nodurilor, cu flori albe și fructe lungi, care crește în tufișuri, la marginea pădurilor și a viilor, cultivată uneori ca plantă culinară Si: (reg) turbure, turburea. 2 (Reg; îf hașmaciucă) Planta erbacee Anthrisque silvestris, cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele. 3 (Reg; îaf) Planta Chaerophyllum silvestre. 4 (Îe) A mânca ~ A se păcăli. 5 (Reg; îc ~ul-măgarului sau ~-măgăresc) Planta Torilis anthriscus. 6 (Reg; îc ~-sălbatic) Planta Anthriscus trichosperma. 7 Bolgari (Ranunculus sceleratus). 8 Hajme (Allium ascalonicum).
20. [MDA2] hașmaciucă sf vz hasmațuchi
21. [MDA2] hașmațuchi smi vz hasmațuchi
22. [MDA2] hațmațuchi smi vz hasmațuchi
23. [MDA2] hazmațuchi smi vz hasmațuchi
24. [DEX '96] ASMAȚUCHI s. m. V. hasmațuchi.
25. [DEX '96] ASMĂȚUI s. m. V. hasmațuchi.
26. [DLRLC] ASMAȚUCHI s. m. v. hasmatuchi.
27. [DLRLC] ASMĂȚUI s. m. v. hasmațuchi.
28. [DLRLC] HASMAȚUCHI s. m. Plantă erbacee, mirositoare, cu flori albe, din familia umbeliferelor; crește prin tufișuri, pe marginea pădurilor și a viilor, uneori fiind cultivată ca plantă culinară (Anthriscus Cerefolium). – Variante: asmațuchi, asmățui (NEGRUZZI, la TDRG), hațmațuchi s. m.
29. [DLRLC] HAȚMAȚUCHI s. m. v. hasmațuchi.
30. [Scriban] asmățúĭ, V. hașmacĭucă.
31. [Scriban] hasmațúchĭ și -țúĭ, V. hașmacĭucă.
32. [Scriban] hașmacĭúcă (Trans.) f., pl. ĭ, și hasmațúchĭ (Mold. nord) m. (d. ung. hagymacsicsó, bulb de usturoĭ, saŭ d. turc. asmačyk, dim. d. asma, butuc de vița, că se zice și asmățui. V. hașmă). O plantă umbeliferă din ale căreĭ frunze se face salată (anthriscus cerefolium, cu varietatea anthriscus silvestris saŭ chaerophyllum silvestre).
33. [DOOM 3] hasmațuchi (desp. -țuchi) s. m.
34. [DOOM 2] hasmațuchi (-țuchi) s. m.
35. [MDO] hasmațuchi
36. [DER] asmațuchi s. m. – Plantă culinară (Anthriscus cerefolium). – Numeroase var.: (h)azmațuc(hi), (h)ațmațuc(hi), (h)armațuc(hi), etc. Tc. asmaçik (Șeineanu, II, 27; Lokotsch 125).
37. [DAR] asmațui s.m. (reg.) plantă de grădină folosită ca dres în bucate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL