Definiție și ce înseamnă asfaltat

1. [DEX '09] ASFALTAT, -Ă, asfaltați, -te, adj. Acoperit cu un strat de asfalt (2). – V. asfalta.

2. [MDA2] asfaltat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: asfalta] Acoperit cu asfalt (2).

3. [MDA2] asfaltat1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: asfalta] Asfaltare.

4. [DLRLC] ASFALTAT, -Ă, asfaltați, -te, adj. Acoperit cu un strat de asfalt. În regiunea Nov-Dalminsk se construiesc șosele asfaltate în pustiuri. GEOGRAFIA U.R.S.S. 117. Mașina aleargă liniștită pe șoseaua cînd asfaltată, cînd pietruită. SAHIA, U.R.S.S. 95.

5. [DLRM] ASFALTAT, -Ă, asfaltați, -te, adj. Acoperit cu un strat de asfalt. – V. asfalta.

6. [DEX '09] ASFALTA, asfaltez, vb. I. Tranz. A acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt (2). – Din fr. asphalter, germ. asphaltieren.

7. [MDA2] asfalta vt [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr asphalter, ger asphaltieren] A acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt (2).

8. [CADE] *ASFALTA (-tez) vb. tr. A acoperi cu asfalt.

9. [DLRLC] ASFALTA, asfaltez, vb. I. Tranz. (Cu privire la drumuri) A acoperi cu un strat de asfalt. Lucrătorii asfaltează străzile.

10. [DLRM] ASFALTA, asfaltez, vb. I. Tranz. A acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt. – Fr. asphalter (germ. asphaltieren).

11. [DN] ASFALTA vb. I. tr. A acoperi (o șosea, o stradă etc.) cu asfalt. [< fr. asphalter].

12. [MDN '00] ASFALTA vb. tr. a acoperi cu asfalt. (< fr. asphalter)

13. [Scriban] *asfaltéz v. tr. (d. asfalt; fr. asphalter). Pavez cu asfalt.

14. [DOOM 3] asfalta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. asfaltez, 3 asfaltează; conj. prez. 1 sg. să asfaltez, 3 să asfalteze

15. [DOOM 2] asfalta (a ~) vb., ind. prez. 3 asfaltează

16. [Argou] asfalta, asfaltez, v. i. (prst.) a acosta potențialii clienți

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂRĂȘIȚĂ, cămărășițe, s. f. 1. Soția cămărașului. 2. (Rar) Îngrijitoare a cămării; […]
1. [DEX '09] CĂMĂTAR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei […]
[MDA2] cămătarnic sm [At: LB / Pl: ~i / E: cămătar + -nic] (Îvr) Cămătar. […]
[MDA2] cămătaș sm [At: TDRG / Pl: ~ii / E: camătă + -aș] Cămătar. Sursă: […]
1. [MDA2] cămătnicie sf [At: CORESI, ap. HEM 939 / V: cam~[1] / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREASĂ, cămătărese, s. f. (Rar) Femeie care dă bani cu camătă, care […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREȘTE adv. În felul cămătarilor. – Cămătar + suf. -ește. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro