1. [DEX '09] ASANATOR, -OARE, asanatori, -oare, s. m. și f., adj. (Rar) (Persoană) care asanează. – Asana + suf. -tor.
2. [MDA2] asanator sm [At: CONTEMP., Seria II, 1950, nr. 184, 3/1 / Pl: ~i / E: asana + -tor] (Rar) Care asanează (1).
3. [CADE] *ASANATOR sm. 1 Cel ce asanează ¶ 2 Fig. Îndreptător al unui rău, al unei stări de lucruri: ~ de moravuri.
4. [DEX '98] ASANATOR, -OARE, asanatori, -oare, adj. (Rar) Care asanează. – Asana + suf. -tor.
5. [DLRLC] ASANATOR, -OARE, asanatori, -oare, adj. (Rar) Care asanează.
6. [DLRM] ASANATOR, -OARE, asanatori, -oare, adj. (Rar) Care asanează. – Din asana + suf. -tor.
7. [DN] ASANATOR, -OARE adj. (rar) Care asanează. // s.n. Produs chimic sau aparat electric care înlătură mirosurile urîte. [După fr. assainisseur].
8. [MDN '00] ASANATOR, -OARE I. adj., s. m. f. (cel) care asanează. II. s. n. produs chimic, aparat care înlătură mirosurile urâte. (după fr. assainisseur)
9. [DOOM 3] asanator adj. m., pl. asanatori; f. sg. și pl. asanatoare
10. [DOOM 2] asanator adj. m., pl. asanatori; f. sg. și pl. asanatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL