1. [DEX '09] AROMÂNCĂ, aromânce, s. f. Femeie care face parte din populația de limbă română ce trăiește în sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir și Macedonia). – Aromân + suf. -că.
2. [MDA2] aromâncă sf [At: DA ms / V: arm~ / Pl: ~nce / E: aromân + -că] Femeie aromână (1).
3. [DEX '09] ARMÂN, -Ă s. m. și f., adj. v. aromân.
4. [MDA2] armân, ~ă smf, a vz aromân
5. [MDA2] armâncă sf vz aromâncă
6. [MDA2] aromân, ~ă [At: DA ms / V: arăm~, armân, arum~ / Pl: ~i, ~e / E: armân ml romanus și modificat după român] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din grupul meridional al poporului român răspândit în Peninsula Balcanică (mai ales în Epir și Macedonia) Si: (dep) cuțovlah, rămăn, romăn, rumăn, țințar Vz aromâncă. 3 smp Ramură a poporului român care trăiește în Epir și în Macedonia. 4 a Care aparține aromânilor (3) Si: aromânesc (1). 5 a Care provine de la aromâni (3) Si: aromânesc (2). 6 a Specific aromânilor Si: aromânesc (3). 7 a Referitor la aromâni Si: aromânesc (4). 8 sf Idiomul aromânilor (3). 9 sn Cuvânt sau construcție lingvistică din aromână (8) Si: aromânesc (5).
7. [CADE] AR(O)MÎN I. sm., AR(O)MÎNCĂ (pl. -înce) sf. 🌍 Român de la sudul Dunării, locuind în Epir, Tesalia, Macedonia, etc., Macedo-romîn, Cuțovlah, Țînțar (🖼 223, 224). II. AR(O)MÎN, AR(O)MÎNESC adj. Al Aromînilor, în felul, după obiceiul acestora.
8. [DEX '98] AROMÂN, -Ă, aromâni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o ramură a poporului român; care vorbește dialectul aromân; care trăiește în sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir și Macedonia). 2. Adj. Care aparține aromânilor(1), privitor la aromâni; aromânesc. ♦ (Substantivat, f.) Idiomul aromânilor. [Var.: armân, -ă, s. m. și f., adj.] – Din armân (moștenit din lat. romanus), modificat după român.
9. [DLRLC] AROMÎN2, -Ă, aromîni, -e, s. m. și f. Persoană făcînd parte din populația de limbă romînă care trăiește în Peninsula Balcanică, mai ales în Epir și Macedonia.
10. [DLRLC] AROMÎNCĂ, aromînce, s. f. Aromînă2.
11. [DLRM] ARMÎN, -Ă s. m. și f., adj. v. aromîn.
12. [DLRM] AROMÎN, -Ă, aromîni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de limbă romînă care trăiește în Peninsula Balcanică (prin Epir și Macedonia). 2. Adj. Care aparține aromînilor, privitor la aromîni. ♦ (Substantivat, f.) Dialectul aromîn. [Var.: armîn, -ă, s. m. și f., adj.] – Din armîn (<lat. romanus).
13. [DLRM] AROMÎNCĂ, aromînce, s. f. Aromînă (1). – Din aromîn + suf. -că.
14. [DOOM 3] aromâncă (persoană) s. f., g.-d. art. aromâncei; pl. aromânce
15. [DOOM 2] aromâncă s. f., g.-d. art. aromâncei; pl. aromânce
16. [MDO] aromîn
17. [IVO-III] Aromân sb. m., -că sb. f.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL