1. [MDA2] arniciu sn vz arnici
2. [CADE] ARNICIU sbst. Bumbac răsucit într’un singur fir, vopsit în diferite colori, cu care se cos înfloriturile de pe cămăși, ștergare, etc.: toți în cămăși albe, cu înflorituri de ~ pe la guler (VLAH.) [comp. srb. jarenica].
3. [Șăineanu, ed. VI] arniciu m. fire de bumbac colorate. [Origină necunoscută].
4. [DEX '09] ARNICI, arniciuri, s. n. Fir de bumbac răsucit și colorat, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. – Cf. sb. jarenica.
5. [MDA2] arnic sn vz arnici
6. [MDA2] arnici sn [At: (a. 1779) ap. GCR II, 118/40 / V: ~u, n~u[1] / Pl: (3) ~uri / E: nct] 1 Bumbac răsucit într-un singur fir, colorat, pentru cusut înflorituri pe cămăși, ștergare. 2 (Spc) Ață de bumbac roșie sau mov. 3 (Și lpl) Diferite tipuri de arnici (1) de culori diferite. 4 (Îvr) Creolină.
7. [DEX '98] ARNICI s. n. Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. – Cf. scr. jarenica.
8. [DLRLC] ARNICI s. n. Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. Fără înveșmîntarea de arnăut, cu găitane multe, fără îndrăcitele de arme de la briu, așa cum se înfățișa acum, în cămașa lungă de pînză, cu rîuri de amici roșu pe mîneci și la gît, Iani arăta ca un țăran mai bătrîior. PAS, L. I 99. [Țăranii] au păstrat... cămășile lungi și albe ca floarea, cu chenaruri de fluturi și amici pe la poale și pe la mîneci. HOGAȘ, DR. II 185. Cucule, de unde vii? – De la Cluj, de la Sibii! – Da de mîndra ce mai știi? – Știu bine că-i sănătoasă, Șede la masă și coasă Cu arnici și cu mătasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118.
9. [DLRM] ARNICI, (2) arniciuri, s. n. 1. Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. 2. (La pl.) Diverse feluri de arnici (1). – Comp. sb. jarenica.
10. [Scriban] arnícĭ n. (cp. cu sîrb. jarènica, lînă de mel). Ață de bumbac (în general roșie) care nu ĭese la spălat și care se întrebuințează la făcut ornamente și litere pe rufe.
11. [IVO-III] arniciu, -ciuri sb.
12. [DOOM 3] arnici (bumbac) (pop.) s. n., (feluri) pl. arniciuri
13. [DOOM 2] arnici s. n., (feluri) pl. arniciuri
14. [MDO] arnici
15. [DER] arnici (arniciuri), s. n. – Pînză de bumbac colorată. Origine necunoscută. Pare o deformare populară de la urșinic „catifea”. Singura ipoteză diferită pe care o cunoaștem, a lui Scriban (din bg. jarenica) nu pare potrivită. Din rom. provine probabil bg. arnič (Capidan, Raporturile, 220) și mag. arninci (Candrea, Elemente, 406).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL