1. [DEX '09] ARIVIST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace necinstite. – Din fr. arriviste.
2. [MDA2] arivist, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~iști, ~e / E: fr arriviste] 1-2 (Persoană) care caută să parvină la o situație în societate prin orice mijloace Si: parvenit.
3. [CADE] *ARIVIST sm. Persoană care caută să ajungă la o situație cu ori-ce preț, întrebuințînd toate mijloacele; ambițios fără scrupule [fr.].
4. [DLRLC] ARIVIST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și f. Persoană care caută, prin tot felul de mijloace lipsite de scrupule, să parvină la o situație în societate; persoană care urmărește cît mai multe foloase personale. Iago este un ambițios, un cinic, un arivist, deviza vieții lui, pe care o strigă în gura mare, e «umple-ți punga!». CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 109, 15/2.
5. [DLRM] ARIVIST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace lipsite de scrupule. – Fr. arriviste.
6. [DN] ARIVIST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care caută să parvină în societate, folosind în acest scop orice mijloace. [< fr. arriviste].
7. [MDN '00] ARIVIST, -Ă s. m. f. cel care caută să parvină, prin orice mijloace. (< fr. arriviste)
8. [DOOM 3] arivist s. m., pl. ariviști
9. [DOOM 2] arivist s. m., pl. ariviști
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL