1. [DEX '09] ARINIȘ, arinișuri, s. n. Ariniște. [Var.: aniniș s. n.] – Arin + suf. -iș.
2. [MDA2] ariniș1 sn [At: (a. 1646) DOC., ap. HEM 1214 / V: ani~ / Pl: ~uri / E: arin + -iș] (Mun) Ariniște.
3. [MDA2] ariniș2 sn [At: NEGRUZZI, S. I, 294 / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: arină1 + -iș] (Reg) Deșert.
4. [CADE] ARINIȘ (pl. -șuri) sn. Loc acoperit cu nisip, pustiu: l-am urmat în ~urile Egiptului (NEGR.) [arină].
5. [DLRLC] ARINIȘ2, arinișuri, s. n. (Învechit și regional) Deșert, pustiu. După ce am cetit un capitul din istoria lui Napoleon... pre care l-am urmat în arinișurile Egiptului și în troienele zăpezilor Rusiei, am lăsat cartea și am închis ochii. NEGRUZZI, S. I 294.
6. [DLRLC] ARINIȘ, arinișuri, s. n. (Munt.) Ariniște. – Variantă: aniniș s. n.
7. [DLRM] ARINIȘ1, arinișuri, s. n. (Reg.) Ariniște. [Var.: aniniș s. n.] – Din arin + suf. -iș.
8. [DLRM] ARINIȘ2, arinișuri, s. n. (Înv. și reg.) Deșert, pustiu. – Din arină1 + suf. -iș.
9. [Șăineanu, ed. VI] ariniș n. nisipiș, deșert: în arinișurile Egiptului NEGR. [Din vechiu-rom. și Tr. arină, nisip = lat. ARENA].
10. [Scriban] ariníș n. V. aniniș.
11. [DEX '09] ANINIȘ s. n. v. ariniș.
12. [MDA2] aniniș sn vz ariniș
13. [Scriban] aniníș n., pl. urĭ. Loc cu aninĭ, pădure de aninĭ. – Și ariniș.
14. [DOOM 3] ariniș s. n., pl. arinișuri
15. [DOOM 2] ariniș s. n., pl. arinișuri
16. [DE] ARINIȘ, com. în jud. Maramureș, pe rîul Sălaj; 1.166 loc. (1991).
17. [DRAM 2021] ariniș¹, arinișuri, s.n. Pădurice de arini; ariniște. ■ (top.) Ariniș, loc. în Țara Codrului; Ariniș, loc. în Maram. din dreapta Tisei. – Din arin + suf. -iș (DEX, MDA).
18. [DRAM 2021] ariniș², arinișuri, (arinar), s.n. (înv.) Teren nisipos. – Din arină „nisip” (< lat. arena, -rium „carieră de nisip”) (MDA; Loșonți, 2001: 24-25).
19. [DRAM 2015] ariniș1, arinișuri, s.n. – Pădurice de arini; ariniște. ♦ (top.) Ariniș, localitate în Țara Codrului; Ariniș, localitate în Maramureșul din dreapta Tisei (Fipilașcu, 1940). – Din arin (< lat. *alninus din alnus „anin”; cf. scrt. arana „pădure”) + suf. -iș (DEX, MDA).
20. [DRAM 2015] ariniș2, arinișuri, (arinar), s.n. – (înv.) Teren nisipos. – Din arină „nisip” < lat. arena, -rium „carieră de nisip” (Șăineanu, MDA; Loșonți, 2001: 24-25).
21. [DRAM] ariniș, -uri, s.n. – 1. Teren nisipos. Deșert. 2. Pădurice de arini; ariniște. Termen atestat doar în toponime: Valea Arinișului, în Văleni. 3. Ariniș, localitate în Țara Codrului. – Din arin + -iș (DER).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL