1. [DEX '09] ARENDĂȘI, arendășesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A avea ocupația de arendaș. – Din arendaș.
2. [MDA2] arendăși vi [At: SANDU-ALDEA, D. N. 211 / Pzi: ~șesc / E: arendaș] (Îvr) 1 A fi arendaș. 2 (Irn) A face pe arendașul.
3. [DLRLC] ARENDĂȘI, arendășesc, vb. IV. Intranz. A fi arendaș, a avea îndeletnicirea de arendaș. El nu mai voia să arendășească. Era hotărît să se mute în București. SANDU-ALDEA, D. N. 211.
4. [DLRM] ARENDĂȘI, arendășesc, vb. IV. Intranz. A fi arendaș. – Din arendaș.
5. [DOOM 3] arendăși (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arendășesc, 3 sg. arendășește, imperf. 1 arendășeam; conj. prez. 1 sg. să arendășesc, 3 să arendășească
6. [DOOM 2] arendăși (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arendășesc, imperf. 3 sg. arendășea; conj. prez. 3 să arendășească; ger. arendășind
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL