1. [DEX '09] ARCULEȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc. – Arc + suf. -uleț.
2. [MDA2] arculeț sn [At: ISPIRESCU, L. 335 / Pl: ~e / E: arc + -uleț] 1-10 (Șhp) Arc (1, 5,11, 13, 14) (mic).
3. [CADE] ARCULEȚ (pl. -ețe) sn. ⚔️ dim. ARC1: îi pierdu o săgețică de care punea el în ~ul lui (ISP.).
4. [DLRLC] ARCULEȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc (1). Luă o viță de păr din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț, și, dîndu-le băiatului, le zise:... Cu astea să prindeți păsărele ca să aveți ce mînca. ISPIRESCU, L. 335.
5. [DLRM] ARCULEȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc.
6. [DOOM 3] arculeț s. n., pl. arculețe
7. [DOOM 2] arculeț s. n., pl. arculețe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL