1. [DEX '09] APROVARE, aprovări, s. f. Acțiunea de a (se) aprova. – V. aprova.
2. [MDA2] aprovare sf [At: LTR2 / Pl: ~vări / E: aprova] (D. nave) Înclinație longitudinală.
3. [DN] APROVARE s.f. Înclinare a unei nave către proră, datorită unei încărcături neuniforme. [După it. appruato].
4. [DEX '09] APROVA, pers. 3 aprovă, vb. I. Intranz. și refl. (Despre nave) A se înclina longitudinal cu pupa mai sus decât prora (din cauza încărcării neuniforme). – Din provă.
5. [MDA2] aprova vir [At: LTR2 / Pzi: 3 ~vează / E: ns cf provă] (D. nave) A se înclina longitudinal, cu pupa mai sus decât prora (din cauza încărcării neuniforme).
6. [DN] APROVA vb. I. tr. A înclina o navă către proră. [< aprovare].
7. [MDN '00] APROVA vb. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal, către proră, datorită încărcăturii neuniforme. (după it. appruare)
8. [DOOM 3] aprovare (înclinare spre provă) (desp. a-pro-) s. f., g.-d. art. aprovării; pl. aprovări
9. [DOOM 2] aprovare (înclinare spre provă) (a-pro-) s. f., g.-d. art. aprovării; pl. aprovări
10. [DOOM 3] aprova (a ~) (a se înclina spre provă) (desp. a-pro-) vb., ind. prez. 3 aprovă, imperf. 3 pl. aprovau; conj. prez. 3 să aprove
11. [DOOM 2] aprova (a ~) (a se înclina spre provă) (a-pro-) vb., ind. prez. 3 aprovă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL