1. [MDA2] aproctie sf [At: DN3 / Pl: ~cții[1] / E: fr aproctie] Anomalie congenitală constând în închiderea anusului.
2. [DN] APROCTIE s.f. Anomalie congenitală constînd din închiderea anusului. [< fr. aproctie, cf. gr. a – fără, proktos – anus].
3. [MDN '00] APROCTIE s. f. lipsa congenitală a anusului. (< fr. aproctie)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL