1. [DEX '09] APRECIAT, -Ă, apreciați, -te, adj. Care se bucură de prețuire, de stimă (pentru calitățile sale). [Pr.: -ci-at] – V. aprecia.
2. [MDA2] apreciat, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 1321 / V: (înv) ~eți~ / P: ~ci-at / Pl: ~ați, ~e / E: aprecia] Care se bucură de considerație, de stimă Si: stimat, prețuit.
3. [DLRLC] APRECIAT, -Ă, apreciați, -te, adj. Care se bucură de stimă, de considerație; stimat, prețuit. Scriitor apreciat. – Pronunțat: -ci-at.
4. [DLRM] APRECIAT, -Ă, apreciați, -te, adj. Care se bucură de stimă; prețuit, stimat. Scriitor apreciat. [Pr.: -ci-at] – V. aprecia.
5. [DEX '09] APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a-] – Din fr. apprécier.
6. [MDA2] aprecia vtr [At: MAIORESCU, CR. I, 9 / P: ~ci-a / V: (înv) ~eția / Pzi: ~ciez / E: fr apprécier, lat appretiare] 1-2 A-și da seama de valoarea (morală) a (unui lucru sau a) unei persoane. 3 A prețui la justa valoare. 4 (Pex) A avea o bună idee despre cineva, a-l prețui, a-l admira, a-l stima. 5 A evalua. 6 A-și da părerea Si: a socoti, a conchide.
7. [MDA2] apreția v vz aprecia
8. [MDA2] aprețiat, ~ă a vz apreciat
9. [CADE] *APRECIA (-eciez) vb. tr. 1 A hotărî valoarea unui lucru: experții au apreciat astfel pagubele suferite ¶ 2 A-și spune părerea asupra unui lucru: nu ești în drept să ceri... de la surd să aprecieze muzica (I.-GH.) ¶ 3 A prețui, a stima: apreciez totdeauna bunătatea lui [fr.].
10. [CADE] *APREȚIA... = APRECIA...
11. [CADE] *APREȚUI (-uesc) vb. tr. = APRECIA: pentru ca să putem ~ formele ei cele frumoase (NEGR.) [fr. apprécier + prețui].
12. [DEX '98] APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier.
13. [DLRLC] APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina o valoare materială exprimînd-o în bani, a-i atribui un preț; a evalua. Experții au apreciat valoarea motorului la suma de cinci mii de lei. 2. (Cu privire la ființe sau lucruri) A prețui la justa valoare; a stima. Acea scriere a lui Bălcescu [«Puterea armată la Romîni»] a fost foarte apreciată de cititorii dup-atunci și a avut chiar onorurile unei edițiuni separate, tipărită tot în tipografia lui Kogălniceanu. GHICA, S. A. 142. 3. A socoti, a conchide. Adunarea generală apreciază că activitatea biroului a fost satisfăcătoare. – Pronunțat: -ci-a.
14. [DLRM] APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier.
15. [DN] APRECIA vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț].
16. [MDN '00] APRECIA vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare)
17. [Șăineanu, ed. VI] aprețià v. 1. a prețui; 2. fig. a judeca despre valoarea unui lucru.
18. [Șăineanu, ed. VI] aprețuit a. care e aprețiat: de lumea întreagă iubit, aprețuit AL.
19. [Scriban] *apreciéz v. tr. (fr. apprécier, d. lat. prétium, preț. V. depreciez). Prețuĭesc. Fig. Stimez, consider: lumea l-a apreciat mult.
20. [DOOM 3] aprecia (a ~) (desp. a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 1 sg. apreciez (desp. -ci-ez), 3 apreciază, 1 pl. apreciem; conj. prez. 1 sg. să apreciez, 3 să aprecieze; ger. apreciind (desp. -ci-ind)
21. [DOOM 2] aprecia (a ~) (a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 apreciază, 1 pl. apreciem (-ci-em); conj. prez. 3 să aprecieze; ger. apreciind (-ci-ind)
22. [MDO] aprecia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. apreciază, 1 pl. apreciem, ger. apreciind)
23. [IVO-III] apreciez, -ciam 1 imp., -ciere inf. s., -ciind ger.
24. [DER] aprecia (apreciez, apreciat), vb. – A evalua, a prețui; a socoti, a considera. – Var. (înv.) apreția, aprețui. Fr. apprécier. Var. apreția (formată după fr., prin analogie cu preț) este curentă în literatura sec. XIX; aprețui se bazează pe prețui. Ambele forme sînt înv., cu toate că DAR le consideră actuale. – Der. (din fr.) apreciabil, adj.; apreciator (var. aprețuitor), adj.; inapreciabil, adj.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL