Definiție și ce înseamnă apostazia

1. [DEX '09] APOSTASIE s. f. v. apostazie.

2. [DEX '09] APOSTAZIE, apostazii, s. f. 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii. [Var.: apostasie s. f.] – Din ngr. apostasia, fr. apostasie.

3. [MDA2] apostasie sf vz apostazie

4. [MDA2] apostazie sf [At: DA / V: ~asie / Pl: ~ii / E: fr apostasie, lat apostasia] 1 Renunțare publică la o anumită credință religioasă Cf renegare. 2-3 Renunțare la viața monahală și intrare în viața laică. 4-5 Renegare a unei doctrine sau concepții (politice, religioase etc.) și adoptare a alteia. 6 Revoltă împotriva stăpânirii.

5. [DEX '98] APOSTAZIE, apostazii, s. f. 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii [Var.: apostasie s. f.] – Din ngr. apostasía, fr. apostasie.

6. [DLRLC] APOSTAZIE, apostazii, s. f. Renunțare publică la o religie (de obicei spre a îmbrățișa o alta). ♦ Renegare a unei doctrine sau a unei concepții (politice, filozofice etc.).

7. [DLRM] APOSTAZIE, apostazii, s. f. Renunțare publică la o religie; renegare a unei doctrine sau concepții. – Fr. apostasie (lat. lit. apostasia).

8. [DN] APOSTAZIE s.f. 1. Revoltă, răzvrătire, răscoală împotriva unei stăpîniri. 2. Renunțare publică la o religie. ♦ Renegare a unei doctrine sau a unei concepții. [Gen. -iei. / < ngr. apostasia, cf. fr. apostasie, it., lat. apostasia, gr. apostasis – părăsire].

9. [MDN '00] APOSTAZIE s. f. 1. renegare publică a unei credințe religioase, a unor convingeri. 2. răzvrătire împotriva stăpânirii. (< fr. apostasie, lat., gr. apostasia)

10. [Șăineanu, ed. VI] apostazie f. 1. părăsire în public a religiunii; 2. părăsirea unei doctrine, a unor principii.

11. [Scriban] *apostazíe f. (vgr. apostasia). Renegare, dezertare, părăsirea religiuniĭ, a unuĭ principiŭ saŭ a unuĭ partid.

12. [Scriban] *apostaziéz v. tr. (d. apostazie; fr. apostasier). Rar. Reneg, părăsesc o religiune.

13. [DOOM 3] apostazie s. f., art. apostazia, g.-d. art. apostaziei; pl. apostazii, art. apostaziile (desp. -zi-i-)

14. [DOOM 2] apostazie s. f., art. apostazia, g.-d. art. apostaziei; pl. apostazii, art. apostaziile

15. [IVO-III] apostazie, -ziei gen. a.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] MENȚIONAT, -Ă, menționați, -te, adj. Care a fost pomenit, citat. [Pr.: -ți-o-] […]
1. [DEX '09] MENȚIUNE, mențiuni, s. f. 1. Semnalare, pomenire, menționare; (concr.) notă în care […]
1. [DEX '09] MEOȚIAN, -Ă, meoțieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Primul etaj […]
1. [DEX '09] MEPACRINĂ s. f. (Farm.) Atebrină. – Et. nec. 2. [MDA2] mepacrină sf […]
1. [DEX '09] MEPLAT, meplaturi, s. n. Plan intermediar care asigură, în sculptură, tranziția între […]
1. [DEX '09] MEPRIZA, meprizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A disprețui. – Din fr. mépriser. […]
1. [MDA2] meprizabil, ~ă [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr méprisable] (Frm) […]
1. [DEX '09] MEPRIZA, meprizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A disprețui. – Din fr. mépriser. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro