1. [DN] APOCATASTAZĂ s.f. (Rar) Readucere la un stadiu anterior. ♦ (La stoici și la unii mistici) Reconstituirea unor situații inițiale de proveniență divină în univers. [Cf. fr. apocatastase].
2. [MDN '00] APOCATASTAZĂ s. f. readucere la un stadiu anterior. ◊ (la stoici și unii mistici) reconstituire a unor situații inițiale de proveniență originară. (< fr. apocatastase, gr. apokatastasis)
3. [D.Religios] apocatastază, apocatastaze s. f. Concepție a lui Origen despre lume, devenită păcătoasă prin căderea în păcat a primilor oameni, potrivit căreia aceasta va fi restabilită la sfârșitul timpului în starea ei originară, în perspectiva unei mântuiri universale, prin harul lui Hristos. – Din gr. apokatastasis „restabilire în starea primară”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL