1. [DEX '09] APETENȚĂ s. f. (Livr.) Tendință a cuiva către ceea ce îi poate satisface nevoile, înclinațiile etc. naturale. – Din fr. appétence.
2. [MDA2] apetență sf [At: DA ms / Pl: ~țe / E: fr appétence] 1-2 Dorință (instinctivă). 3 Poftă.
3. [DN] APETENȚĂ s.f. (Franțuzism) Poftă, plăcere pentru ceva. [< fr. appétence, cf. lat. appetentia].
4. [MDN '00] APETENȚĂ s. f. înclinație către ceva; dorință, poftă. (< fr. appétence, lat. appetentia)
5. [Scriban] *apeténță f., pl. e (lat. appetentia, V. competență). Dorință instinctivă.
6. [DOOM 3] apetență s. f., g.-d. art. apetenței
7. [DOOM 2] apetență s. f., g.-d. art. apetenței
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL