1. [MDA2] apestire sf [At: M Ard ARIE, L. 1875 / V: -eșt-, apășt- / Pl: ~ri / E: apesti] 1 Întârziere. 2 Amânare. 3 Ațipire.
2. [MDA2] apăști v vz apesti
3. [MDA2] apăștire sf vz apestire
4. [MDA2] apesti [At: LB / V: -ești, -păști / Pzi: ~tesc / E: ns cf pești] 1 vi A întârzia. 2-3 vtr A amâna (pe cineva) cu o datorie. 4 vi A ațipi.
5. [MDA2] apești v vz apesti
6. [CADE] †APESTI... = PESTI...
7. [Scriban] apestésc, V. pestesc.
8. [Scriban] pestésc v. intr. (cp. cu rut. pestiti, a dezmerda). Rar. Trăgănez, staŭ undeva, aștept, întîrziĭ din mers: Moĭsi pesti în munte, apa pestește în streșină. Cov. Fac o pauză în oŭat: găina pestește (V. părăsitură). – Și apestesc: bătură în poartă, apestiră cîteva clipe, apoĭ răsună un glas (ChN. I, 12 și 2, 13). V. și durmitez.
9. [DER] apesti (-tesc, -it), vb. – A amîna, a întîrzia. – Var. (a)pești, pesti. Origine necunoscută. Soluția cea mai probabilă este cea propusă de Cihac, II, 2, și care de atunci a fost sistematic respinsă de cercetători, datorită dificultăților fonetice: sl. opozditi „a întîrzia”, cf. rus. opozdatĭ, cu același sens. Celelalte ipoteze sînt mult mai puțin convingătoare: din lat. *apprestῑre (Crețu 306); din a cu prep. peste (Philippide, ZPRh., XXXI, 292); din lat. *pensitāre (Pascu, Etimologii, 32); din mag. apaszt „a micșora” (Drăganu, Dacor., VI, 249).
10. [DAR] apesti, apestesc, vb. IV (înv.) 1. a întârzia 2. a amâna 3. a adormi, a ațipi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL