1. [MDA2] apercepțiune sf vz apercepție
2. [CADE] *APERCEPȚIUNE, *APERCEPȚIE sf. 🦉 Facultatea de a prinde un lucru cu mintea, cu intelectul [fr.].
3. [DN] APERCEPȚIUNE s.f. v. apercepție.
4. [Șăineanu, ed. VI] apercepți(un)e f. Filoz. percepțiune conscientă.
5. [Scriban] *apercepțiúne f. (fr. aperception). Facultatea de a apercepe. – Și -épție și -épere.
6. [DEX '09] APERCEPȚIE s. f. Proces mintal care constă în integrarea percepțiilor în experiența individuală anterioară. – Din fr. aperception.
7. [MDA2] apercepție sf [At: DA / V: ~iune / P: ~ii / E: ger Apperception, fr aperception] (Flz) Percepție clară, activă, însoțită de reflecție, pusă în legătură cu experiențele mai vechi ale conștiinței Si: apercepere.
8. [DLRLC] APERCEPȚIE S. f. Procesul prin care intervine, în percepție, influența exercitată de experiența individuală anterioară. – Pronunțat: -ți-e.
9. [DLRM] APERCEPȚIE s. f. Procesul prin care intervine, în percepție, influența exercitată de experiența individuală anterioară. – Fr. aperception.
10. [DN] APERCEPȚIE s.f. Intervenție în percepția umană, a experienței cognitive anterioare a individului. ♦ (Estet.) Modalitatea conștientizării atitudinii estetice, caracterul reflexiv al percepției artistice, conștiința autodeterminării formei artistice în procesul de creație. [Gen. -iei, var. apercepțiune s.f. / cf. fr. aperception, germ. Apperzeption < lat. ad – la, perceptio – cunoaștere].
11. [MDN '00] APERCEPȚIE s. f. integrare a percepției în experiența cognitivă anterioară. (< fr. aperception)
12. [DOOM 3] apercepție (desp. -ți-e) s. f., art. apercepția (desp. -ți-a), g.-d. apercepții, art. apercepției
13. [DOOM 2] apercepție (-ți-e) s. f., art. apercepția (-ți-a), g.-d. apercepții, art. apercepției
14. [MDO] apercepție
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL