1. [MDA2] apercepe [At: DA / Pzi: ~cep / E: ger apperzipieren] 1 vr (Flz; înv; d. suflet, în metafizică) A se cunoaște, a se percepe imediat prin conștiință. 2-3 vtr (Psh) A (se) percepe clar, activ, cu atenție, un fenomen sufletesc.
2. [CADE] *APERCEPE (-cep) vb. tr. și intr. 🦉 A prinde un lucru cu mintea, cu intelectul [apercepțiune + percepe].
3. [DN] APERCEPE vb. III. tr. A percepe, a asimila. ♦ A percepe clar, cu atenție (un fenomen psihic). [P.i. apercep, var. apercepa vb. I. / < germ. appercipieren].
4. [MDN '00] APERCEPE vb. tr. a percepe, a asimila. (după germ. apperzipieren)
5. [DN] APERCEPA vb. I. v. apercepe.
6. [Scriban] *apercép, -út, a -cépe v. tr. (după fr. apercevoir, a zări, d. lat. ad, la, și percípere, a percepe, a pricepe). Pricep, prind cu mintea (o ideĭe).
7. [DER] apercepe (-p, -put), vb. – A percepe. Termen filozofic, creat pe baza germ. appercipieren, fr. aperception. Îl găsim pentru prima dată la Duiliu Zamfirescu (idei apercepute). – Der. apercepți(un)e, s. f.; aperceptiv, adj.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL