1. [DEX '09] AORTĂ, aorte, s. f. Cea mai mare arteră a corpului la vertebrate, care duce sângele oxigenat de la inimă în tot corpul. ◊ (Adjectival) Artera aortă. – Din fr. aorte.
2. [MDA2] aortă sf, a [At: DA / Pl: ~te / E: fr aorte] 1-2 (Atm) (Arteră principală) care pleacă de la inimă și din care se desfac apoi toate vasele arteriale ale circulației sângelui.
3. [CADE] *AORTĂ sf. 🫀 Vas sanguin ce pleacă din ventriculul stîng al inimii și din care se ramifică toate arterele care distribue sîngele în corp (🖼 150) [fr. < gr.].
4. [DLRLC] AORTĂ, aorte, s. f. Cea mai mare arteră a corpului, care pornește din ventriculul stîng al inimii și din care se ramifică toate vasele arteriale. ◊ (Adjectival) Artera aortă.
5. [DLRM] AORTĂ, aorte, s. f. Cea mai mare arteră a corpului, care duce sîngele oxigenat de la inimă în tot corpul. ◊ (Adjectival) Artera aortă. – Fr. aorte (< gr.).
6. [DN] AORTĂ s.f. 1. Arteră principală care pleacă din ventriculul stîng al inimii. 2. Vas pulsator cu funcție de inimă, existent la unele animale nevertebrate. [Pron. a-or-. / < fr. aorte, cf. gr. aorte – vînă].
7. [MDN '00] AORTĂ s. f. 1. arteră principală care pleacă din ventriculul stâng al inimii. 2. vas pulsator cu funcție de inimă, la unele nevertebrate. (< fr., gr. aorte)
8. [Șăineanu, ed. VI] aortă f. artera principală care distribuie sângele roșu în toate părțile corpului.
9. [Scriban] *aórtă f., pl. e (vgr. aorté). Anat. Artera care ĭese din ventriculu stîng al inimiĭ și care e trunchiu comun al tuturor arterelor.
10. [DOOM 3] aortă s. f., g.-d. art. aortei; pl. aorte
11. [DOOM 2] aortă s. f., g.-d. art. aortei; pl. aorte
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL