1. [MDA2] anunciu sn vz anunț
2. [CADE] ⦿ANUNCIU = ANUNȚ.
3. [Șăineanu, ed. VI] anunciu n. înștiințare prin care se face cunoscut ceva publicului: foaie de anunciuri.
4. [DEX '09] ANUNȚ, anunțuri, s. n. Înștiințare (scrisă). – Din anunța (derivat regresiv).
5. [MDA2] anunț sn [At: MAIORESCU, CR. I, 120 / V: (înv; după lat) -nunciu, -nunțiu / Pl: ~uri / E: fr annonce] 1 Înștiințare (tipărită, mai ales într-un jurnal) prin care se aduce ceva la cunoștința publicului Si: încunoștințare, vestire. 2-3 (Pex) Foaie volantă (sau spațiu dintr-un jurnal) cu anunțuri (1).
6. [MDA2] anunțiu sn vz anunț
7. [CADE] *ANUNȚ (pl. -țuri) sn. 1 Înștiințare, publicațiune prin care se aduce ceva la cunoștința generală: am dat un ~ la jurnal ¶ 2 ⚖️ ~ judiciar, înștiințare ce se publică de tribunal pentru înfățișarea unei persoane la judecată cînd nu-i e cunoscut domiciliul, pentru vînzarea averii cuiva, etc. [fr. annonce].
8. [DEX '98] ANUNȚ, anunțuri, s. n. Înștiințare scrisă. – Din anunța (derivat regresiv).
9. [DLRLC] ANUNȚ, anunțuri, s. n. Înștiințare difuzată prin afișare sau tipărită în ziare, prin care se aduce ceva la cunoștința publicului; încunoștințare.
10. [DLRM] ANUNȚ, anunțuri, s. n. Înștiințare scrisă; încunoștințare. – După fr. annonce.
11. [DN] ANUNȚ s.n. Înștiințare scrisă; încunoștințare. [< anunța, după fr. annonce].
12. [MDN '00] ANUNȚ s. n. înștiințare scrisă; aviz. (după fr. annonce)
13. [Scriban] *1) anúnț n., pl. urĭ (fr. annonce s. f., d. annoncer, a anunța. Lat. annuntius înseamnă „anunțător”). Înștiințare scrisă orĭ tipărită p. toată lumea: a publica un anunț în ziar.
14. [DOOM 3] anunț s. n., pl. anunțuri
15. [DOOM 2] anunț s. n., pl. anunțuri
16. [MDO] anunț
17. [IVO-III] anunț, -țuri.
18. [DER] anunț (anunțuri), s. n. – Înștiințare (scrisă), aviz. – Fr. annonce. – Der. anunța, vb., din fr. annoncer; anunțător, adj. (care anunță).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL