1. [DEX '09] ANULARE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; anulație. – V. anula.
2. [MDA2] anulare sf [At: HAMANGIU, C. C. 428 / Pl: ~lări / E: anula] 1-2 (Facere sau) declarare nul. Si: anulat1 (1-2). Si: anulație (1-2) (înv) anularisire (1-2), anulat1 (1-2), desființare, nimicire, ridicare, ștergere.
3. [CADE] *ANULARE, *ANULAȚIUNE, *ANULAȚIE sf. Faptul de a anula [fr. < lat.].
4. [DLRLC] ANULARE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; desființare, suprimare. V. abrogare, abolire. Anularea sentinței.
5. [DLRM] ANULARE, anulări, s. f. Acțiunea de a anula; desființare, suprimare.
6. [DN] ANULARE s.f. Acțiunea de a anula și rezultatul ei; anulație. [< anula].
7. [DEX '09] ANULA, anulez, vb. I. Tranz. 1. A declara nul, a desființa, a suprima sau a abroga un act, o dispoziție etc.; p. gener. a desființa, a suprima, a declara nul; a șterge, a bara. 2. A egala cu zero o expresie matematică. – Din fr. annuler, lat. annullare.
8. [DEX '09] ANULAR, -Ă, anulari, -e, adj. (Rar) De forma unui inel, care se înfățișează ca un inel. – Din fr. annulaire.
9. [MDA2] anula vt [At: MAIORESCU, CR. III, 134 / Pzi: ~lez / E: fr annuler, lat annulare] 1-2 (A face sau) a declara nul, fără nici o valoare Si: a anularisi (1-2), a nimici, a desființa, a ridica, a șterge, (reg) a oborî Cf a anerisi.
10. [MDA2] anular, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr annulaire] În forma unui inel Si: inelar (1-2).
11. [CADE] *ANULA (-ulez) vb. tr. 1 A lua unui lucru puterea de a ființa mai departe, a ridica unui lucru dreptul de a fi folosit; a nimici, a desființa, a înlătura: ~o deciziune, un certificat ¶ 2 ➕ A egala cu zero [fr. < lat.].
12. [CADE] *ANULAR, adj. = INELAR [fr. < lat.].
13. [DLRLC] ANULA, anulez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un act, la o dispoziție, la o hotărîre etc.) A face nul, a declara nul; a desființa, a suprima. V. abroga, aboli. Mă prefăceam că n-aud [ce spune], ca să-i anulez atacul. SADOVEANU, N. F. 147.
14. [DLRM] ANULA, anulez, vb. I. Tranz. 1. A declara nul un act, o dispoziție etc.; a desființa, a suprima. 2. A egala cu zero o expresie matematică. – Fr. annuler (lat. lit. annullare).
15. [DN] ANULA vb. I. tr. 1. A face, a declara nul (un act, o dispoziție); a suprima, a desființa. V. abroga, aboli. 2. A egala cu zero o expresie matematică. [< fr. annuler, it. annullare < lat. annullare – a anihila].
16. [DN] ANULAR, -Ă adj. De forma unui inel, care este sau se prezintă ca un inel. [Cf. lat. annularius, fr. annulaire].
17. [MDN '00] ANULA vb. tr. 1. a declara nul (un act); a desființa. 2. a egala cu zero o expresie matematică. (< fr. annuler, lat. annullare)
18. [MDN '00] ANULAR, -Ă adj. în formă de inel. (< fr. annulaire)
19. [Șăineanu, ed. VI] anulà v. a face nul, a desființa, a nimici.
20. [Scriban] *anulár, -ă adj. (lat. anularis, d. ánulus = anellus, inel. Fr. annulaire, cu doĭ n, după o grafie greșită latină infl. de annus, an). Ca inelu, inelar: eclipsă anulară. Protuberanța anulară, o unflătură în formă de inel în partea de jos a creĭeruluĭ. Degetu anular, degetu inelar (al patrulea). V. inelar.
21. [Scriban] *anuléz v. tr. (lat. annullare, d. nullus, nicĭ unu). Fac nul, desființez: a anula un act.
22. [DOOM 3] anulare s. f., g.-d. art. anulării; pl. anulări
23. [DOOM 2] anulare s. f., g.-d. art. anulării; pl. anulări
24. [DOOM 3] anula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. anulez, 3 anulează; conj. prez. 1 sg. să anulez, 3 să anuleze
25. [DOOM 3] anular (rar) adj. m., pl. anulari; f. anulară, pl. anulare
26. [DOOM 2] anula (a ~) vb., ind. prez. 3 anulează
27. [DOOM 2] anular (rar) adj. m., pl. anulari; f. anulară, pl. anulare
28. [DAS] ANULARE. Subst. Anulare, anulație (rar), abolire, abolițiune (înv.), abrogare, abrogație, casare, contramandare, desființare, revocare, revocație, suprimare. Anu-labilitate. Adj. Anulat, abrogat, desființat, revocat, suprimat. Anulabil, casabil, revocabil. Vb. A anula, a aboli, a abroga, a casa, a contramanda, a desființa, a revoca, a suprima, a șterge (fig.), a radia (fig.). V. dispariție, distrugere.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL