1. [DEX '09] ANTREȚEL, antrețele, s. n. Diminutiv al lui antreu. – Antret + suf. -el.
2. [MDA2] antrețel sn [At: DA ms / Pl: ~i / E: antret + -el] 1-2 Antreu (mic) Si: antreiaș (1-2).
3. [DLRLC] ANTREȚEL, antrețele, s. n. Diminutiv al lui antret. În cameră se intră printr-un antrețel.
4. [DLRM] ANTREȚEL, antrețele, s. n. Diminutiv al lui antreu.
5. [DOOM 3] antrețel (fam.) s. n., pl. antrețele
6. [DOOM 2] antrețel (fam.) s. n., pl. antrețele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL