1. [DEX '09] ANIMIST, -Ă, animiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de animism, care se referă la animism. 2. S. m. și f. Adept al animismului. – Din fr. animiste.
2. [MDA2] animist, ~ă [At: DA / Pl: ~iști, ~e / E: fr animiste] 1 a Care aparține animismului. 2 a Referitor la animism. 3-4 smf, a (Om) care este adept al animismului.
3. [CADE] *ANIMIST l. adj. Ce privește animismul: doctrină ~ă II. sm. Care împărtășește animismul [fr.].
4. [DEX '98] ANIMIST, -Ă, animiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de animism, care se referă la animism. 2. S. m. și f. Adept al animismului. – Din fr. animisme.
5. [DLRLC] ANIMIST, -Ă, animiști, -ste, adj. Care ține de animism, care se referă la animism. ♦ (Substantivat) Persoană care credea că obiectele și fenomenele naturii ar fi însuflețite.
6. [DLRM] ANIMIST, -Ă, animiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de animism, care se referă la animism. 2. S. m. și f. Adept al animismului. – Fr. animiste.
7. [DN] ANIMIST, -Ă adj. Referitor la animism, propriu animismului. // s.m. și f. Adept al animismului. [< fr. animiste].
8. [MDN '00] ANIMIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al animismului. (< fr. animiste)
9. [Scriban] *animíst, -ă subst. Partizan al animizmuluĭ. Adj. De animizm: doctrină animistă.
10. [DOOM 3] animist adj. m., s. m., pl. animiști; adj. f., s. f. animistă, pl. animiste
11. [DOOM 2] animist adj. m., s. m., pl. animiști; adj. f., s. f. animistă, pl. animiste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL