Definiție și ce înseamnă angoasa

1. [DEX '09] ANGOASA, angoasez, vb. I. Tranz. A neliniști (profund). – Din fr. angoisser.

2. [MDA2] angoasa vt [At: DEX2 / Pzi: ~sez / E: fr angoisser] (Liv) A neliniști (profund).

3. [DEX '98] ANGOASA, angoasez, vb. I. Tranz. (Livr.) A neliniști (profund). – Din fr. angoisser.

4. [DN] ANGOASA vb. I. tr. (Franțuzism) A da o stare de neliniște; a neliniști. [< fr. angoisser].

5. [MDN '00] ANGOASA vb. tr. a da o stare de neliniște; a neliniști (profund). (< fr. angoisser)

6. [DEX '09] ANGOASĂ, angoase, s. f. Neliniște, tulburare, îngrijorare, adesea patologică. – Din fr. angoisse.

7. [MDA2] angoasă sf [At: DEX2 / Pl: ~se / E: fr angoisse] (Liv) Neliniște, tulburare, îngrijorare (adesea patologică).

8. [DEX '98] ANGOASĂ, angoase, s. f. (Livr.) Neliniște, tulburare, îngrijorare, adesea patologică. – Din fr. angoisse.

9. [DN] ANGOASĂ s.f. 1. (Franțuzism) Neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică. ♦ Sentimentul înstrăinării omului în viziunea filozofiei existențialiste; conștiința condiției umane de ființă muritoare. 2. (Med.) Stare provocată de contracția regiunii epigastrice însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă. [< fr. angoisse].

10. [MDN '00] ANGOASĂ s. f. 1. neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică fără obiect real, concret, adesea patologică. 2. (fil.) sentimentul înstrăinării omului; conștiința condiției umane de ființă muritoare. 3. (med.) stare provocată de contracția regiunii epigastrice, însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă. (< fr. angoisse)

11. [DOOM 3] angoasa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. angoasez, 3 angoasează; conj. prez. 1 sg. să angoasez, 3 să angoaseze

12. [DOOM 2] *angoasa (a ~) vb., ind. prez. 3 angoasează

13. [DOOM 3] angoasă s. f., g.-d. art. angoasei; pl. angoase

14. [DOOM 2] angoasă s. f., g.-d. art. angoasei; pl. angoase

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂRĂȘIȚĂ, cămărășițe, s. f. 1. Soția cămărașului. 2. (Rar) Îngrijitoare a cămării; […]
1. [DEX '09] CĂMĂTAR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei […]
[MDA2] cămătarnic sm [At: LB / Pl: ~i / E: cămătar + -nic] (Îvr) Cămătar. […]
[MDA2] cămătaș sm [At: TDRG / Pl: ~ii / E: camătă + -aș] Cămătar. Sursă: […]
1. [MDA2] cămătnicie sf [At: CORESI, ap. HEM 939 / V: cam~[1] / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREASĂ, cămătărese, s. f. (Rar) Femeie care dă bani cu camătă, care […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREȘTE adv. În felul cămătarilor. – Cămătar + suf. -ește. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro