1. [DEX '09] ANGLO-SAXON, -Ă, anglo-saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populații germanice care au ocupat Insulele Britanice în sec. V-VI; (și la sg.) persoană care face parte din una dintre aceste populații; p. ext. locuitor de origine engleză din Commonwealth sau din SUA. 2. Adj. Care aparține anglo-saxonilor (1). ♦ (Substantivat, f.) Limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în sec. VIII-XII; engleza veche. – Din fr. anglo-saxon.
2. [MDA2] anglo-saxon, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr anglo-saxon] 1 smp Nume generic al populațiilor germanice care au invadat Anglia în sec. V, întemeind o serie de regate. 2 sm Nume generic al popoarelor de origine engleză răspândite în Marea Britanie, în coloniile engleze și în Statele Unite ale Americii. 3-4 a Care aparține anglo-saxonilor (1-2). 5 sf, a (Șîs Limbă ~ă) Limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în secolele VIII-XII Si: engleza veche.
3. [DEX '98] ANGLO-SAXON, -Ă, anglo-saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populații germanice care au ocupat Insulele Britanice în sec. V-VI; (și la sg.) persoană care face parte din una dintre aceste populații. 2. Adj. Care aparține anglo-saxonilor (1). ♦ Limbă anglo-saxonă = limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în secolele VIII-XII; engleza veche. – Din fr. anglo-saxon.
4. [MDN '00] ANGLO-SAXON, -Ă I. s. m. f. pl. populații germanice care s-au deplasat de pe continent în Insulele Britanice în sec. V-VI. II. adj. care aparține anglo-saxonilor. ♦ limbă ~ă = limbă germanică vorbită de anglo-saxoni; engleza veche. (< fr. anglo-saxon)
5. [Șăineanu, ed. VI] Anglo-Saxoni pl. Saxoni și Angli cari întemeiară în Britania-Mare cele șapte regate sau Eptarhia (sec. V și VI).
6. [DOOM 3] anglo-saxon adj. m., s. m., pl. anglo-saxoni; adj. f., s. f. anglo-saxonă, pl. anglo-saxone
7. [DOOM 2] anglo-saxon adj. m., s. m., pl. anglo-saxoni; adj. f., s. f. anglo-saxonă, pl. anglo-saxone
8. [IVO-III] anglosaxon.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL