1. [DEX '09] ANDREA, andrele, s. f. Ac lung și gros pentru tricotatul manual; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: (reg.) undrea s. f.] – Et. nec.
2. [MDA2] andrea sf [At: DEX2 / V: un~ / Pl: ~ele / E: nct] 1 Fiecare dintre acele cu care se împletesc obiecte de lână, de bumbac etc. 2 Ac mare pentru cusut saci, saltele etc.
3. [CADE] ANDREA1 (pl. -rele) sf. 1 Mold. Bucov. Trans. = UNDREA ¶ 2 Bucov. Trans. 🫀 Andreaua (sau andrelele) grumazului, gîtului, a) vinele gîtului; b) claviculă ¶ 3 🚜 Olten. Băn. Un fier lung care prinde fierul lat de grindeiu, avînd la capul de sus fierul zis amnar ¶ 4 pl. Mold. (HASD.) 🏚 Lemne în lăuntrul morii care țin podul.
4. [DEX '98] ANDREA, andrele, s. f. Fiecare dintre acele (lungi și groase) cu care se împletesc obiectele de lână, de bumbac etc; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: undrea s. f.] – Et. nec.
5. [DLRLC] ANDREA s. f. v. undrea.
6. [DLRM] ANDREA, andrele, s. f. Fiecare dintre acele (lungi și groase) cu care se împletesc obiecte de lînă, de bumbac etc; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: undrea s. f.].
7. [Șăineanu, ed. VI] andrea f. 1. ac mare de cusut lucruri groase; 2. talpa sau bârna care ține podul morii; 3. fierul lung care prinde fierul lat de grindeiul plugului; 4. Anat. numele popular al claviculei; pl. vine emoroidale. [De origină necunoscută: vorba se mai rostește îndrea și undrea].
8. [Șăineanu, ed. VI] Andrea (Indrea) m. numele popular al lunei Decemvrie (care începe după ziua sfântului Andreiu): Andrea, cap de iarnă.
9. [Șăineanu, ed. VI] Andrea (Indrea, Undrea) m. ziua sfântului Andreiu (30 Noemvrie) când, după credințele poporului, morții ies noaptea din morminte: noaptea sfântului Andreiu.
10. [Scriban] andreá (Mold. Olt. Ban.), îndreá (Pt. Rar) și undreá (Munt. Trans.) f., pl. ele (după numele sfîntuluĭ Andreĭ, o sărbătoare la începutu ĭerniĭ, cînd se dă zor cu împletitu colțunilor, după cum și sfîntu Neculaĭ înseamnă și „vargă saŭ bicĭ de bătut copiiĭ” și dumitriță „o floare care înflorește pe la sfîntu Dumitru”). Ac mare (de metal orĭ de lemn) cu care se împletesc colțuniĭ ș. a. (Patru andrele servesc la ținut colțunu și una la împletit. Claviculă (un os). Undrea m., gen. al luĭ. Vechĭ Decembre, prima lună a ĭerniĭ. V. acușor.
11. [DEX '09] ÎNDREA s. m. (Înv. și reg.) Decembrie. – Din n. pr. Andrei.
12. [DEX '09] UNDREA s. f. v. andrea.
13. [MDA2] îndrea sms [At: DOSOFTEI, ap. HEM. 1171 / V: an~, un~ / E: ngr ’Ανδρἑας] (Îrg) 1 Decembrie. 2 (Imp) Andrea.
14. [CADE] UNDREA1, ❍ÎNDREA (pl. -drele) sf. 1 Ac de împletit (🖼 5168, 5169): nici undrelele nu mai știau s’apuce ițele împletecite (ODOB.) ¶ 2 🏚 Fie-care din cele două lemne pe care se razimă perinocul morii ¶ 3 🫀 = ANDREA12 ¶ 4 🚜 = ANDREA13.
15. [DLRLC] UNDREA, undrele, s. f. Fiecare dintre acele lungi și groase (de obicei două sau cinci) cu care se împletesc obiecte de lînă, de bumbac etc. (v. cîrlig); ac mare și gros pentru cusut saci, saltele etc. Se uita la soră-sa și la Elvira, care ședeau, cea dintîi cu undrelele și lîna perindîndu-se printre vîrfurile degetelor, cealaltă citind o carte. DUMITRIU, B. F. 42. Gaura sfredelită în sfîrcul urechii cu undreaua trecută de trei ori prin flacără se lărgea, se rupea. STANCU, D. 7. Moșneagul sări de pe muchea patului, de-a dreptul în picioare, de parcă l-ar fi împuns o undrea între umeri. CAMIL PETRESCU, O. II 219. – Variantă: andrea (PAS, L. I 72, PAMFILE, M. R. I 138) s. f.
16. [Șăineanu, ed. VI] Indrea m. V. Andrea.
17. [Șăineanu, ed. VI] îndreà f. V. andreà.
18. [Șăineanu, ed. VI] undrea f. V. andrea.
19. [Șăineanu, ed. VI] Undrea m. V. Andrea.
20. [Scriban] îndreá, V. andrea.
21. [Scriban] undreá, V. andrea.
22. [DOOM 3] +andrea2 (decembrie) (pop., înv.) s. m., g.-d. art. lui andrea (luna ~)
23. [DOOM 3] andrea1 (ac de tricotat) s. f., art. andreaua, g.-d. art. andrelei; pl. andrele
24. [DOOM 2] andrea s. f., art. andreaua, g.-d. art. andrelei; pl. andrele, art. andrelele
25. [MDO] andrea, pl. andrele
26. [DOOM 3] +indrea (decembrie) (pop., înv.) s. m., g.-d. art. lui indrea (luna ~)
27. [DOOM 3] +îndrea (decembrie) (înv., reg.) s. m., g.-d. art. lui îndrea (luna ~)
28. [DOOM 3] +undrea (decembrie) (pop., înv.) s. m., g.-d. art. lui undrea (luna ~)
29. [IVO-III] undrea, -drele.
30. [DER] îndrea s. m. – Decembrie. Lat. Andreas, din gr. ’Aνδρἐας (Pușcariu 832; Tiktin; DAR), cf. v. sard. sant-andria „noiembrie”, alb. šën-ëndre „decembrie” etc. (Hasdeu 1172).
31. [DER] undrea (-ele), s. f. – 1. Decembrie. – 2. Ac de împletit. – 3. Claviculă. – 4. Vena gîtului. – 5. Lemn care susține bucșa roții de moară. – 6. O anumită parte a plugului. – Var. îndrea, andrea. Mr. andreauă. Origine incertă. Pare a fi numele Sf. Andrei; dar cu excepția primului sens, semantismul nu este clar. După Tiktin, acest nume s-ar datora asemănării cu brațele crucii Sf. Andrei (cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 190); această explicație nu pare convingătoare. Etimonul pe care-l semnalăm a fost menționat de Diez, Gramm., I, 440 și de Roesler 564. Din lat. *endrella < gr. ἔνδριον (Giuglea, RF, II, 49) sau din tc. öyündüre (Iogu, GS, IV, 338) nu pare posibilă.
32. [DE] ANDREÁ (ÎNDREA) (< gr.) s. f. Numele popular al lunii decembrie, care începe după 30 nov., ziua Sf. Andrei.
33. [DE] POZZO [póttso] DI BORGO, Carlo Andrea, conte (1764-1842), diplomat de origine corsicană. Secretar de stat în Corsica ocupată de englezi (1794-1796). Refugiat în Rusia, a devenit consilier al împăratului Aleksandru I și dușman înverșunat al lui Napoleon Bonaparte. Ambasador al Rusiei la Paris (1815-1834) și Londra (1834-1839). A participat la Congresul de la Viena (1814-1815) și la toate congresele Sfintei Alianțe.
34. [Onomastic] Andre, -a v. Andrei I 1.
35. [DRAM 2021] andrea, (indrea, îndrelușă, undrea), s.f. 1. Luna decembrie: „Indreu sau Îndrelușă, pentru luna decembrie” (Papahagi, Curs, 1920/1927: 51). ■ „Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sf. Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nțeapă de parcă îți bagă ace, undrele” (G. Dem. Teodorescu). 2. Ac de cusut sau croșetat. ■ (top.) Îndrea, deal în Șieu; Indreiu / Îndreiu, vârf de deal (740 m), situat la sud-vest de Rozavlea, pe partea stângă a Izei. ■ (onom.) Indre, Indrea, Indrean, nume de familie frecvent în zona Șomcuta-Bucium. – Et. nec. (MDA); din Andrei, n. pr., cf. alb. šën-ëndre (Scriban). ■ „Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte variante) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind «ac încârligat sau răsucit» sau mai simplu «unealtă pentru cusut, înnădit, împletit». Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- «a învârti, a răsuci, împleti». Cuv. autohton” (Russu, 1981: 408-409).
36. [DRAM 2015] andrea, (indrea, îndrelușă, undrea), s.f. – 1. Denumirea populară pentru luna decembrie: „Indreu sau Îndrelușă pentru luna decembrie” (Papahagi, Curs, 1920/1927: 51). „Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sf. Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nțeapă de parcă îți bagă ace, undrele” (G. Dem. Teodorescu). 2. Ac de cusut sau croșetat. ♦ (top.) Îndrea, deal în Șieu; Indreiu / Îndreiu, vârf de deal (740 m), situat la sud-vest de Rozavlea, pe partea stângă a Izei. ♦ (onom.) Indre, Indrea, Indrean, nume de familie frecvent în zona Chioar – Șomcuta, Bucium (425 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (DEX, MDA). Din Andrei, n. pr. (< gr. Andreas), cf. alb. šën-ëndre (Scriban). Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte var.) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind „ac încârligat sau răsucit” sau mai simplu „unealtă pentru cusut, înnădit, împletit”. Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- „a învârti, a răsuci, împleti”. Termen autohton (Russu, 1981: 408-409).
37. [DRAM] andrea, (indrea, îndrelușă, undrea), s.f. – Denumirea populară pentru luna decembrie: „Indreu sau Îndrelușă pentru luna decembrie” (Papahagi, Curs, 1920/1927: 51). „Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sf. Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nțeapă de parcă îți bagă ace, undrele” (G. Dem. Teodorescu). – Din Andrei, n. pr.
38. [DRAM 2021] indreá, s.f. v. andrea.
39. [DRAM 2015] indrea, s.f. – v. andrea.
40. [DRAM 2015] undrea, s.f. – v. andrea.
41. [DRAM] indrea, indrele, (îndrea, andrea), s.m. – (pop.) Luna decembrie. – Cf. Andreas.
42. [DRAM] îndrea, (andrea, undrea), s.m. – (pop.) Decembrie. ♦ (top.) Îndrea, deal în Șieu. Îndreiu, vârf de deal (740 m), situat la sud-vest de Rozavlea, pe partea stângă a Izei. – Din n.pr. Andrei (< gr. Andreas), cf. alb. šën-ëndre; din andrea „ac, vârf”.
43. [DRAM] undrea, undrele, (îndrea, andrea, indrea), s.f. – 1. Denumire populară pentru luna decembrie. 2. Ac de cusut. – Russu (1981: 408-409): Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte var.) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind „ac încârligat sau răsucit” sau mai simplu „unealtă pentru cusut, înnădit, împletit”. Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- „a învârti, a răsuci, împleti”. Termen autohton.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL