1. [DEX '09] ANALE s. f. pl. 1. Scriere istorică în care sunt înregistrate an cu an întâmplările importante din viața unui popor, a unui oraș, a unei familii; p. ext. istorie a unui popor. 2. Publicație științifică anuală. – Din fr., lat. annales.
2. [MDA2] anale sfp [At: ȘINCAI, HR. II, 53/10 / V: (înv) anali smp / E: lat annales] 1 Scriere istorică în care se povestesc an cu an întâmplările din viața unui popor, a unui oraș, a unei familii. 2 (Pex) Istorie a unui popor. 3 Istorie a unei instituții. 4 Publicație periodică (a unei instituții).
3. [CADE] *ANALE sf. pl. 1 📝 Însemnări făcute an cu an asupra întîmplărilor dintr’o țară: Analele lui Tacit ¶ 2 📝 Publicațiune care apare în fiecare an pentru a arăta activitatea unei instituțiuni, unei societăți: Analele Academiei Romîne, Analele parlamentare ¶ 3 Pr. ext. Ceea ce se întîmplă într’o ramură de activitate, istoria desvoltării ei; ceea ce se întîmplă într’o țară, istoria ei: nu s’a mai pomenit așa ceva în ~le literaturii; ~le Romîniei nu pomenesc de o boală mai grozavă decît ciuma lui Caragea (I.-GH.) [fr. < lat.].
4. [DEX '98] ANALE s. f. pl. 1. Scriere istorică în care sunt înregistrate an cu an întâmplările importante din viața unui popor. 2. Publicație științifică anuală. – Din fr., lat. annales.
5. [DLRLC] ANALE s. f. pl. 1. Scriere istorică în care sînt înregistrate an cu an întîmplările importante din viața unui popor. V. cronică, letopiseț. A fost în multe rînduri ciumă în țară, dar analele Romîniei nu pomenesc de o boală mai năprasnică și mai grozavă decît ciuma lui Caragea! GHICA, S. A. 54. ♦ Istorie a unui popor. Încercarea timpilor culeasă din analele contimporane ale poporului romîn. ODOBESCU, S. III 326. ◊ Fig. Eram încredințat că examenul meu va fi marcat cu roșu în analele gimnaziului folticinean. SADOVEANU, N. F. 163. 2. Publicație științifică periodică (servind adesea pentru expunerea activității unei instituții). Analele romîno-sovietice.
6. [DLRM] ANALE s. f. pl. 1. Scriere istorică în care sînt înregistrate an cu an întîmplările importante din viața unui popor, a unui oraș, a unei familii (v. cronică, letopiseț); p. ext. istorie a unui popor. Analele de la Bistrița. 2. Publicație științifică periodică. Analele romîno-sovietice. – Fr. annales (lat. lit. annales).
7. [DN] ANALE s.f.pl. 1. Scriere cu caracter istoric în care evenimentele sunt povestite an de an. V. cronică. 2. Publicație științifică periodică. V. anuar. [Cf. lat., fr. annales].
8. [MDN '00] ANALE s. f. pl. 1. scriere istorică în care evenimentele sunt consemnate an de an. 2. publicație științifică periodică. (< fr., lat. annales)
9. [Șăineanu, ed. VI] anale f. pl. 1. povestirea întâmplărilor an cu an, fără a le cerne prin critică: analele lui Tacit; 2. titlul unor publicațiuni periodice anuale: Analele Academiei Române.
10. [Scriban] *anále f. pl. (lat. annales, d. annus, an). Scriere care povestește faptele an cu an, cronică: analele luĭ Tacit, ale luĭ Șincaĭ. Publicațiune anuală pin care o societate își arată activitatea: analele Academiiĭ româneștĭ. Istorie, faptele omeniriĭ: lucru unic în analele lumiĭ. V. anuar.
11. [DEX '09] ANA, anale, s. f. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. ♦ Frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești. – Et. nec.
12. [DEX '09] ANAL, -Ă, anali, -e, adj. Care se referă la anus, din regiunea anusului. – Din fr. anal.
13. [MDA2] ana sf [At: ANTIPA, P. 320 / Pl: ~ale / E: nct] (Pex) Frânghie, lungă și groasă, de care atârnă atât undițele, cât și plutele mrejelor și ale altor rețele pescărești.
14. [MDA2] anal, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr anal] (Atm) 1 Cu privire la anus. 2 Care ține de anus. 3 Care se află în regiunea anusului.
15. [MDA2] anali smp vz anale
16. [DEX '98] ANAL, -Ă, anali, -e, adj. Care ține de anus, din regiunea anusului. – Din fr. anal.
17. [DLRLC] ANA s. f. Frînghie de care sînt suspendate, la distanțe egale, undițele sau cîrligele carmacelor. ♦ Frînghie cu plute de la marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești.
18. [DLRLC] ANAL, -Ă, anali, -e, adj. Care ține de anus, din regiunea anusului. Nervi anali.
19. [DLRM] ANA s. f. Frînghie de care sînt suspendate cîrligele carmacelor. ♦ Frînghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești.
20. [DLRM] ANAL, -Ă, anali, -e, adj. Care ține de anus, din regiunea anusului. Nervi anali. – Fr. anal.
21. [DN] ANAL, -Ă adj. De (la) anus; al anusului. [< fr. anal].
22. [MDN '00] ANAL, -Ă adj. referitor la anus. (< fr. anal)
23. [Scriban] *anál, -ă adj. (d. anus; fr. anal). Anat. Al anusuluĭ: orificiu anal.
24. [DOOM 3] anale s. f. pl.
25. [DOOM 2] anale s. f. pl.
26. [DOOM 3] ana (frânghie) s. f., art. anaua, g.-d. art. analei; pl. anale
27. [DOOM 3] anal adj. m., pl. anali; f. anală, pl. anale
28. [DOOM 2] ana (frânghie) s. f., art. anaua, g.-d. art. analei; pl. anale, art. analele
29. [DOOM 2] anal adj. m., pl. anali; f. anală, pl. anale
30. [MDTL] ANALE (< lat. annales, scriere istorică, cronologică) Scriere istorică veche, în care sînt relatate întîmplări mai importante din viața unui popor (Analele lui Tacit). La romani, analele au constituit forma primitivă a istoriei Romei (annales maximi, redactate de marele pontif). În evul mediu, ele au derivat din calendarele liturgice apusene, denumite table pascale, cele mai multe scrise pe pergamente, pe care se înscriau, pentru fiecare an, data paștilor, iar intervalele dintre ani erau completate cu diferite evenimente. Recopiate, trecînd de la un lăcaș la altul, ele au devenit adevărate compilații, în cuprinsul lor fiind consemnate evenimentele unei întregi regiuni. Analele se deosebesc de cronici (v.) prin aceea că în acestea din urmă se întrevede personalitatea scriitorului. În literatura noastră, scrieri similare sînt: Analele de la Bistrița – Letopisețul anonim al Moldovei (1359-1507) și Analele de la Putna (1359-1526), scrise în limba slavonă.
31. [DE] ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE, publicație anuală a Academiei Române în care sînt consemnate aspectele cu caracter general, științific, organizatoric și administrativ: adunările generale, alegerile de noi membri, membrii decedați, structura și componența Academiei și a conducerii sale, manifestările științifice organizate de secțiile, filialele, comisiile și institutele de cercetare ale Academiei, acordarea premiilor anuale, discursurile de recepție, sărbătoriri, aniversări și comemorări ale unor personalități și evenimente importante din istoria poporului român, a științei și culturii românești și universale. Au apărut începînd cu anul 1869, tomul I cuprinzînd sesiunile anilor 1867, 1868 și 1869, în mai multe serii: 1869-1878, 1879-1921, 1921-1946, 1948-1986; volumele pe anii 1946-1948 și 1987-1989 se află în curs de elaborare și publicare. Pentru perioada 1878-1920 există un indice bibliografic de nume și materii. Cu anul 1990 începe editarea unei noi serii a A.
32. [DE] ANNALES.ÉCONOMIES.SOCIÉTÉS.CIVILISATIONS, numele din 1946 al revistei Annales d’histoire et sociale fondată în 1929, la Paris, de Marc Bloch și Lucien Febvre, cu o profundă influență asupra istoriografiei contemporane. Promotorii „Școlii de la Annales” (F. Braudel, E.Le Roy Ladurie, J. Le Goff) au opus istoriei „evenimențiale” istoria „globală”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL