1. [MDA2] amușire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: amuși] (Tăb; Ban) Smulgere a părului (sau a lânei) de pe o blană (sau de pe o piele), după ce a stat în amuș1 Si: amușit1 (1), pănușire, păruire.
2. [DEX '09] AMUȘI2, amușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța părul de pe pieile scoase din amuș. – Din amuș.
3. [MDA2] amuși2 vtr [At: LIUBA-IANA, M., 123 / Pzi: ~șesc / E: amuș1] 1-2 (Tăb; Ban) A smulge părul (sau lâna) de pe o blană (sau de pe o piele), după ce a stat în amuș1 (1) Si: a pănuși, a părui.
4. [CADE] ❍AMUȘI2 (-ușesc) vb. tr. Băn. A smulge părul de pe piei după ce au stat în amuș.
5. [DLRM] AMUȘI2, amușesc vb. IV. Tranz. A curăța părul de pe pieile scoase din amuș. – Din amuș.
6. [Scriban] amușésc v. tr. (d. amuș 1). Ban. Pun în amuș, tăbăcesc.
7. [DOOM 3] amuși1 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. amușesc, 3 sg. amușește, imperf. 1 amușeam; conj. prez. 1 sg. să amușesc, 3 să amușească
8. [DOOM 2] amuși2 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. amușesc, imperf. 3 sg. amușea; conj. prez. 3 să amușească
9. [DMLR] amuși vb., ind. prez. pers. 1 amuș / amușesc
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL