1. [DEX '09] AMOREZAT, -Ă, amorezați, -te, adj. (Înv.) Îndrăgostit. – V. amoreza.
2. [MDA2] amorezat1 sn [At: ȘEZ. IV, 138 / V: amur-, amuriz- / E: amoreza] Îndrăgostire.
3. [MDA2] amorezat2, ~ă [At: NEGRUZZI, S. 251 / V: amur~, amuriz~ / Pl: ~zați, ~e / E: amoreza] 1-2 smf, a (Persoană) care s-a amorezat (1) Si: îndrăgostit (1). 3 a (Îe) A fi ~ lulea Îndrăgostit foarte tare (de cineva). 4 a (Înv) Plin de dragoste Si: amoros. 5 smf (Înv) Iubit.
4. [CADE] *AMOREZAT I. adj. 1 p. AMOREZA; a fi ~ lulea, a iubi pe cineva la nebunie ¶ 2 ‡Plin de iubire, înflăcărat de dragoste: această întrerupere a unei vorbe ~e pătrunse pe biata fată, care tăcu (NEGR.). II. sm. Iubit, drăguț.
5. [DEX '98] AMOREZAT, -Ă, amorezați, -te, adj. Îndrăgostit. – V. amoreza.
6. [DLRLC] AMOREZAT, -Ă, amorezați, -te, adj. 1. Îndrăgostit. Mișu era amorezat de nevasta unui cîrciumar din dosul Cișmigiului. CARAGIALE, O. I 278. ♦ (Substantivat) Amorez, iubit. Cunosc că mă iubești, o văd neîncetat, Dar oare n-ai avut vrun alt amorezat? NEGRUZZI, S. II 19. 2. (Învechit) Plin de dragoste; drăgăstos. Această întrerupere a unei vorbe amorezate pătrunse pe biata fată, care tăcu. NEGRUZZI, S. I 18.
7. [DLRM] AMOREZAT, -Ă, amorezați, -te, adj. Îndrăgostit; (înv.) plin de dragoste, drăgăstos. – V. amoreza.
8. [Șăineanu, ed. VI] amorezat a. care iubește cu foc.
9. [Scriban] *amorezát, -ă adj. (d. amorez). Vulg. Înamorat. Subst. Amant.
10. [DEX '09] AMOREZA, amorezez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez.
11. [MDA2] amoreza vr(a) [At: PANN, E. II, 95 / Pzi: ~zez / V: amur~, amuriza / E: amorez] 1 (Pop; irn) A se îndrăgosti (de cineva) Si: a se înamora. 2 (Îe) A se ~ lulea A se îndrăgosti la nebunie.
12. [MDA2] amureza v vz amoreza
13. [MDA2] amurezat2, ~ă a, smf vz amorezat2
14. [MDA2] amurezat1 sn vz amorezat1
15. [MDA2] amuriza v vz amoreza
16. [MDA2] amurizat2, ~ă a vz amorezat2
17. [MDA2] amurizat1 sn vz amorezat1
18. [CADE] *AMOREZA (-ezez) vb. refl. A prinde dragoste pentru cineva, a se îndrăgi de cineva [amorez].
19. [DEX '98] AMOREZA, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez.
20. [DLRLC] AMOREZA, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti (de cineva). Pentru mine erai zeul unui mit olimpian... Și de care al meu suflet iubitor s-amorezase. MACEDONSKI, O. I 75. Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase văzînd o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. ALEXANDRESCU, M. 325.
21. [DLRM] AMOREZA, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva. – Din amorez.
22. [DN] AMOREZA vb. I. refl. A se îndrăgosti de cineva. [< amorez, cf. it. amoreggiare].
23. [MDN '00] AMOREZA vb. refl. a se îndrăgosti. (< amorez)
24. [Șăineanu, ed. VI] amorezà v. a prinde dragoste, a îndrăgi pe cineva.
25. [Scriban] *amorezéz (mă) v. refl. (d. amoréz). Vulg. Mă înamorez, mă îndrăgostesc.
26. [DOOM 3] amoreza (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă amorezez, 3 se amorezează; conj. prez. 1 sg. să mă amorezez, 3 să se amorezeze; imper. 2 sg. afirm. amorezează-te; ger. amorezându-mă
27. [DOOM 2] amoreza (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se amorezează
28. [IVO-III] amorezez, -zează 3.
29. [DERC] AMOREZA A se amoreza lulea = A se îndrăgosti la nebunie: Într-un rând Leuștean căzu amorezat, dar amorezat lulea, cea dintăi și cea din urmă dată în viața lui. (NICOLAE GANE) Băgați de seamă să nu care cumva sa încercați a întoarce capul băiatului, că-i amorezat lulea. (JEAN BART)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL