1. [DEX '09] AMBULATORIU, -IE, ambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. 2. S. n. Instituție medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală, fără ca aceștia să fie internați în spital. – Din fr. ambulatoire, lat. ambulatorius.
2. [MDA2] ambulatoriu, ~ie [At: DA / Pl: ~ii / E: fr ambulatoire, lat ambulatorius] 1 a (D. tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. 2 sn Instituție medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală fără internare.
3. [DLRLC] AMBULATORIU2, -IE, ambulatorii, adj. (Despre tratamente, asistență medicală etc.) Care nu necesită spitalizare. Ministerul Sănătății asigură asistența medicală ambulatorie și spitalicească gratuită tuturor salariaților.
4. [DLRLC] AMBULATORIU1, ambulatorii, s. n. Dispensar unde se dau consultații și se fac tratamente medicale.
5. [DLRM] AMBULATORIU1, ambulatorii, s. n. Dispensar unde se dau consultații și se fac tratamente medicale. – Fr. ambulatoire (lat. lit. ambulatorius).
6. [DLRM] AMBULATORIU2, -IE, ambulatorii, adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. – Fr. ambulatoire (lat. lit. ambulatorius).
7. [DN] AMBULATORIU, -IE adj. Care umblă, merge; fără loc stabil, mișcător. ♦ (zool.; despre organe) Care servește la mers. ♦ (despre tratamente) Care nu necesită spitalizare. // s.n. Dispensar pentru consultații și tratamente medicale. [Var. ambulator, -oare adj. / < lat. ambulatorius, cf. fr. ambulatoire].
8. [MDN '00] AMBULATORIU, -IE I. adj. care umblă, merge; fără loc stabil. ◊ (zool.; despre organe) care servește la mers. ◊ (despre tratamente) care nu necesită spitalizare. II. s. n. dispensar. (< fr. ambulatoire, lat. ambulatorius)
9. [Scriban] *ambulatóriŭ, -ie adj. (lat. ambulatorius). Care n’are sediŭ fix: adunare ambulatorie. Adv. Bolnavĭ tratațĭ ambulatoriŭ, bolnavĭ ambulanțĭ tratațĭ la spital.
10. [DN] AMBULATOR, -OARE adj. v. ambulatoriu.
11. [DOOM 3] ambulatoriu1 [riu pron. rĭu] adj. m., f. ambulatorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. ambulatorii
12. [DOOM 3] ambulatoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., art. ambulatoriul; pl. ambulatorii, art. ambulatoriile (desp. -ri-i-)
13. [DOOM 2] ambulatoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., art. ambulatoriul; pl. ambulatorii, art. ambulatoriile (-ri-i-)
14. [DOOM 2] ambulatoriu1 [riu pron. rĭu] adj. m., f. ambulatorie (-ri-e); pl. m. și f. ambulatorii
15. [MDO] ambulatoriu, pl. ambulatorii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL