Definiție și ce înseamnă aluvionare

1. [DEX '09] ALUVIONARE s. f. 1. Formare de aluviuni. 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnement.

2. [MDA2] aluvionare sf [At: DA ms / P: ~vi-o~ / Pl: ~nări / E: aluvion] 1 Acțiunea de depunere a unui material (pământ, nisip, pietriș) pe malurile apelor, care îl transportă. 2 Formare de aluviuni.

3. [DEX '98] ALUVIONARE s. f. 1. Formare de aluviuni. 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnement.

4. [DN] ALUVIONARE s.f. 1. Depunere de aluviuni. 2. Concentrare a minereurilor și a cărbunilor efectuată în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apă, materialele depunîndu-se în ordinea greutății lor specifice. [După fr. alluvionnement].

5. [DEX '09] ALUVIONAR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. alluvionnaire.

6. [MDA2] aluvionar, ~ă a [At: DA ms / P: ~vi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr alluvionnaire] Aluvial.

7. [DLRLC] ALUVIONAR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. Teren aluvionar. – Pronunțat: -vi-o-.

8. [DLRM] ALUVIONAR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnaire.

9. [DN] ALUVIONAR, -Ă adj. Aluvial. [Pron. -vi-o-. / < fr. alluvionnaire].

10. [MDN '00] ALUVIONA vb. intr. a depune aluviuni. (< fr. alluvionner)

11. [MDN '00] ALUVIONAR, -Ă adj. referitor la aluviuni. (< fr. alluvionnaire)

12. [Scriban] *aluvionár, -ă adj. (d. aluviune după lat. alluvio). De aluviune: teren aluvionar.

13. [DOOM 3] aluvionare (desp. -vi-o-) s. f., g.-d. art. aluvionării

14. [DOOM 2] aluvionare (-vi-o-) s. f., g.-d. art. aluvionării

15. [DOOM 3] aluvionar (desp. -vi-o-) adj. m., pl. aluvionari; f. aluvionară, pl. aluvionare

16. [DOOM 2] aluvionar (-vi-o-) adj. m., pl. aluvionari; f. aluvionară, pl. aluvionare

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EPARHIE, eparhii, s. f. Unitate teritorială bisericească, condusă de un episcop; episcopie, […]
1. [MDA2] eparhiot, ~ă [At: (a. 1784) N. A. BOGDAN, C. M. 71 / S […]
1. [DEX '09] EPARVEN, eparvene, s. n. Tumoare osoasă care se formează uneori pe partea […]
1. [DEX '09] EPATANT, -Ă, epatanți, -te, adj. Care epatează; uluitor, uimitor. – Din fr. […]
1. [DEX '09] EPATARE, epatări, s. f. Acțiunea de a epata și rezultatul ei; uluire, […]
1. [DEX '09] EPATA, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine […]
[Scriban] *epátic, -ă adj. (vgr. ῾epatikós, d. ῾êpar, ῾épatos, ficat). Anat. Al ficatuluĭ: canalu epatic. […]
[DTM] epechema (apechema) v. formulă (1, 3). Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
Copyright 2026 © Explicativ.ro