1. [DEX '09] ALTER EGO loc. s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat.
2. [DOOM 3] !alter ego (al doilea eu) (lat.) loc. s. n., (rar) pl. alter egouri
3. [CECC] Alter ego (lat. „Alt eu”, „Al doilea eu”). Ephestion, aghiotantul lui Alexandru cel Mare și prietenul său nedespărțit la treabă și la petreceri, a fost, cum s-a spus, un alter ego al regelui Macedoniei. Filozoful grec Zenon recunoștea că fiecare discipol din școala sa stoiciană „Porticul” e un alter ego al lui. Scriitorul englez Walter Scott consideră că Leicester, favoritul reginei Elisabeta a Angliei, devenise un alter ego al ei. Expresia se mai folosește și în cazul cînd doi prieteni inseparabili, tovarăși de luptă și idei, își reflectă exact părerile și gîndurile. IST.
4. [MDA2] alter ego sm [At: DEX2 / E: lat alter ego] 1 Persoană identică în comparație cu alta. 2 (Fig; rar) Om de încredere.
5. [DOOM 2] alter ego (lat.) loc. s. m.
6. [Șăineanu, ed. VI] alter-ego m. un al doilea eu însumi.
7. [MDN '00] ALTER EGO s. m. persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ◊ prieten nedespărțit. (< lat. alter ego, al doilea eu)
8. [DN] ALTER EGO s.m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încît i se poate substitui; (p. ext.) om de încredere, prieten nedespărțit. [< lat. alter – alt, ego – eu].
9. [DEX '98] ALTER EGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat.
10. [CADE] ALTER EGO (lat.) = Un alt eu însumi. Aibi încredere în el; este un alter ego.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL