1. [MDA2] alivăni [At: GALACTION, O. I, 51 / Pzi: ~nesc / E: nct] (Înv) 1-2 vtr A (se) arunca. 3-4 vtr A (se) rostogoli. 5-6 vtr A (se) răsturna. 7 vi (Fig) A hoinări. 8 vr (Reg) A se alipi de cineva ca să trăiască.
2. [CADE] ❍ALIVĂNI (-ănesc) vb. refl. 1 A se duce prin lume fără a i se da de rost (R.-COD.) ¶ 2 A se alipi de cineva ca să poată trăi (RV.-CRG.).
3. [DLRM] ALIVĂNI, alivănesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) arunca, a (se) rostogoli; a (se) duce în lume și a-și pierde urma.
4. [Scriban] alivănésc (mă) v. refl. (cp. cu alimănesc). Vest. Iron. Mă adăpostesc, mă pripășesc, găsesc loc bun (de ex., la un ospăț).
5. [Argou] alivăni, alivănesc v. r. (intl.) a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL