1. [DEX '09] ALGOLOGIE s. f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. – Din fr. algologie.
2. [MDA2] algologie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr algologie] Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor.
3. [DN] ALGOLOGIE s.f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. [Gen. -iei. / cf. fr. algologie, germ. Algologie < lat. alga – algă, gr. logos – studiu].
4. [MDN '00] ALGOLOGIE s. f. ramură a botanicii care studiază algele; ficologie. (< fr. algologie)
5. [DCR2] algologie s. f. 1981 Ramură a botanicii care studiază algele v. algolog (din fr. algologie; cf. germ. Algologie; DHLF 1817; DEX)
6. [DOOM 3] algologie s. f., art. algologia, g.-d. algologii, art. algologiei
7. [DOOM 2] algologie s. f., art. algologia, g.-d. algologii, art. algologiei
8. [DETS] ALGO-1 „alge, algaceu”. ◊ L. alga „algă” > fr. algo-, germ. id., engl. id. > rom. algo-. □ ~cenoză (v. -cenoză1), s. f., grupare naturală formată din indivizii uneia sau ai mai multor specii de alge; ~cultură (v. -cultură), s. f., cultivare a algelor marine în scop alimentar sau farmaceutic; ~id (v. -id), adj., cu aspect de algă; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în algologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul algelor; ~trofic (v. -trofic), adj., referitor la simbioza dintre alge și plantele superioare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL