1. [DE] ALEKSANDRU, numele a trei împărați ruși din dinastia Romanov: A. I (1801-1825). A inițiat unele reforme, care n-au atins însă bazele feudalismului; a purtat războaie cu Franța, Suedia, Turcia și Persia și a fost unul dintre principalii organizatori ai Sfintei Alianțe (1815). A. II (1855-1881), fiul lui Nicolae I. A înfăptuit reforma agrară din 1861 și alte reforme în domeniul modernizării instituțiilor statale; a înăbușit răscoala polonă (1863-1864); în timpul său a avut loc Războiul Ruso-Româno-Turc (1877-1878). A. III (1881-1894). Autocrat. În țară a instaurat un regim polițienesc, iar pe plan extern a dus o politică filoaustriacă.
2. [DE] ALEKSANDRU I KARAGHEORGHEVIĆ, rege al Iugoslaviei (1921-1934). Politica internă velicosîrbă, iar pe plan extern de apropiere față de Franța. Asasinat la Marsilia împreună cu Louis Barthou, ministru de Externe al Franței, de teroriști croați.
3. [DE] ALEKSANDRU KARAGHEORGHEVIĆ, cneaz al Serbiei (1842-1858). Fiul lui Karagheorghe. A instaurat în țară un regim oligarhic, iar pe plan extern a dus o politică filoaustriacă.
4. [DE] ALEKSANDRU NEVSKI, cneaz al Novgorodului (1236-1251) și mare cneaz al Vladimirului (1252-1263). A învins pe suedezi în bătălia de la Neva (1240) și pe cavalerii germani în bătălia de la lacul Ciud (1242); a consolidat autoritatea centrală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL