1. [DEX '09] ALBUȚ, -Ă, albuți, -e, adj. (Rar) Diminutiv al lui alb. – Alb + suf. -uț.
2. [MDA2] albuț, ~ă [At: SBIERA, P. 298 / Pl: ~i, ~e / E: alb + -uț] 1-2 Albișor (1-2).
3. [CADE] ALBUȚ I. adj. dim. ALB. II. ALBUȚĂ sf. 🐒 Iapă albă (MAR.).
4. [DEX '98] ALBUȚ, -Ă, albuți, -e, adj. Diminutiv al lui alb. – Alb + suf. -uț.
5. [DLRLC] ALBUȚ, -Ă, albuți, -e, adj. (Regional) Diminutiv al lui alb; cam alb, destul de alb. Așa de curățică și de albuță. SBIERA, P. 298. Maghiran de cel albuț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 315.
6. [DLRM] ALBUȚ, -Ă, albuți, -e, adj. Diminutiv al lui alb2; albicios.
7. [DOOM 3] albuț (rar) adj. m., pl. albuți; f. albuță, pl. albuțe
8. [DOOM 2] albuț (rar) adj. m., pl. albuți; f. albuță, pl. albuțe
9. [Argou] albuți, albuțesc v. r. a se spăla
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL