1. [DEX '09] ALBOARE s. f. (Rar) Lucire, licărire albă. – Lat. albor, -oris.
2. [MDA2] alboare sf [At: COȘBUC, AE. 84 / Pl: ~ori / E: ml albor, -oris] (Îvr) Lucire albă.
3. [CADE] ALBOARE sf. Lumină, licărire albă (SB.) (COȘB.) [lat. albor, -orem].
4. [DLRLC] ALBOARE s. f. (Rar) Lucire, licărire albă. Că-i pămîntul ca un mușuroi, și un fel de alboare, ca aba, primprejurul lui. SBIERA, P. 91.
5. [Șăineanu, ed. VI] alboare f. Tr. și Buc. albeață. [Lat. ALBOREM].
6. [DOOM 3] alboare (rar) s. f., g.-d. art. alborii
7. [DOOM 2] alboare (rar) s. f., g.-d. art. alborii
8. [DER] alboare (-ori), s. f. – Lumină difuză, lucire, licărire. Lat. albōrem (Candrea-Dens., 38; REW 324; DAR); cf. it. albore, v. fr. aubour, prov., sp. albor, port. alvor. – Der. alburi, vb. (a răspîndi o lumină albicioasă); alburiu, adj. (albicios). Cf. alb.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL