1. [DEX '09] ALBITORIE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor – Albitor + suf. -ie.
2. [MDA2] albitorie sf [At: MARIAN, CH. 52 / P: ~ri-e / Pl: ~ii / E: albitor + -ie] 1 (Înv) Loc unde se produce culoarea albă. 2 Secție într-o întreprindere textilă unde se albesc (14) produsele.
3. [DEX '98] ALBITORIE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor. – Albitor + suf. -ie.
4. [DLRLC] ALBITORIE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă, în care se dă produselor o culoare albă prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor.
5. [DLRM] ALBITORIE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă, în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor. – Din albitor + suf. -ie.
6. [MDA2] albitor, ~oare [At: I. IONESCU, C. 197/26 / V: (îrg) -iu sm[1] / Pl: ~i, ~oare / E: albi + -tor] 1 a (Înv) Care albește (10). 2 smf Muncitor care lucrează într-o albitorie. 3 sm (Înv) Rafinator de zahăr.
7. [MDA2] albitoriu, ~ie a, smf[1] vz albitor
8. [CADE] ALBITOR, -TOARE adj. sm. sf. 1 Care albește ¶ 2 spec.: ~ de zahăr (ION.), rafinator de zahăr [albi].
9. [DOOM 3] albitorie s. f., art. albitoria, g.-d. art. albitoriei; pl. albitorii, art. albitoriile (desp. -ri-i-)
10. [DOOM 2] albitorie s. f., art. albitoria, g.-d. art. albitoriei; pl. albitorii, art. albitoriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL