1. [DEX '09] ALĂMIRE s. f. Acțiunea de a alămi. – V. alămi.
2. [MDA2] alămire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: alămi] Acoperirea unui obiect cu un strat subțire de aramă Si: alămit1, alămuire, alămuit1.
3. [DLRLC] ALĂMIRE s. f. Acțiunea de a alămi.
4. [DLRM] ALĂMIRE s. f. Acțiunea de a alămi.
5. [DEX '09] ALĂMI, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alamă (1). – Din alamă.
6. [MDA2] alămi vt [At: DA / Pzi: ~mesc / E: alamă] A acoperi un obiect cu un strat subțire de alamă Si: (reg) alămui.
7. [DLRLC] ALĂMI, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla (un obiect) cu un strat subțire de alamă.
8. [DLRM] ALĂMI, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu alamă. – Din alamă.
9. [DOOM 3] alămire s. f., g.-d. art. alămirii
10. [DOOM 2] alămire s. f., g.-d. art. alămirii
11. [DOOM 3] alămi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alămesc, 3 sg. alămește, imperf. 1 alămeam; conj. prez. 1 sg. să alămesc, 3 să alămească
12. [DOOM 2] alămi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alămesc, imperf. 3 sg. alămea; conj. prez. 3 să alămească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL