1. [MDA2] ajumire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: ajumi] Ajumeală.
2. [MDA2] ajumi [At: BARCIANU / V: ajomi[1] / Pzi: ~mesc / E: alb güme] (Trs) 1 vi A adormi. 2 vt A juca de-a v-ați ascunselea.
3. [CADE] ❍AJOMI (ajom, -omesc) Băn. Trans. = AJUMI.
4. [CADE] ❍AJUMI (-umesc) vb. intr. Olten. Băn. Trans. 1 A ațipi, a adormi (mai ales de copii) ¶ 2 A se juca de-a-ascunsele [srb. žmeti].
5. [Scriban] ajumésc v. intr. (bg. žumĭy, sîrb. žmeti, id. Cp. și cu alb. gĭumá, somn, și cu rom. mijesc). Ban. Olt. Ațipesc. Mijesc. De-a ajumitu, jocu copilăresc numit aĭurea de-a mijitele. – În Trans. și ajóm(ésc).
6. [DER] ajumi (-mesc, -it), vb. – A dormita, a ațipi, a sta cu ochii închiși. Bg. zazŭmévam „a închide ochii pe jumătate”, de la žumiă „a face cu ochiul”. După DAR, din alb. ğumë „somn”, care pare a fi der. din bg. – Der. ajumit, s. n. (ascunzătoare).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL