Definiție și ce înseamnă aișor

1. [DEX '09] AIȘOR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia liliaceelor cu frunze plane, roșietice și cu flori galbene-aurii (Allium ammoophilum). 2. Usturoiță. 3. Ghiocel. [Pr.: a-i-] – Ai4 + suf. -ișor.

2. [MDA2] aișor sm [At: PANȚU, PL.2 / V: aiuș[1] / Pl: ~i / E: ai6 + -(i)șor] (Bot) 1 Usturoiță. 2 Plantă erbacee din familia liliaceelor cu frunze plane, roșietice și cu flori galbene-aurii (Allium ammoophilum). 3 Ghiocel.[2] 4 Crin de pădure. 5 Dalac.

3. [CADE] AIȘOR sm. 🌿 1 = USTUROIȚĂ ¶ 2 = GHIOCEI 1 ¶ 3 = CRIN-DE-PĂDURE ¶ 4 Bucov. = DALAC 2 [aiu].

4. [DEX '98] AIȘOR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia liliaceelor cu frunze plane, roșietice și cu flori galbene-aurii (Allium ammophilum). 2. Usturoiță. 3. Ghiocel. [Pr.: a-i-] – Ai4 + suf. -ișor.

5. [DLRLC] AIȘOR, aișori, s. m. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori galbene-aurii, care crește prin locuri stîncoase și nisipoase (Allium ammophilum). – Pronunțat: a-i-.

6. [DLRM] AIȘOR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Usturoiță. 2. Ghiocel. – Din ai4 + suf. -șor.

7. [Șăineanu, ed. VI] aișor m. plantă ce seamănă cu aiul (Asphodelus ramosus).

8. [Scriban] aișór m. (dim. d. aĭ, usturoĭ). Crin de pădure. Alte plante, între altele chear ghiocelu și usturoița.

9. [DOOM 3] aișor (desp. a-i-) s. m., pl. aișori

10. [DOOM 2] aișor (a-i-) s. m., pl. aișori

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro