Definiție și ce înseamnă agreare

1. [DEX '09] AGREA, agreez, vb. I. Tranz. A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva. ♦ A da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic. [Pr.: -gre-a] – Din fr. agréer.

2. [MDA2] agrea vt [At: CONTEMP, Seria II, 1950, nr. 178, 6/1 / P: ~gre-a / Pzi: ~eez / E: fr agréer] 1 A primi cu plăcere. 2 A simpatiza. 3 A se învoi bucuros (la ceva).

3. [CADE] *AGREA (agreez) I. vb. tr. A primi, a găsi de bun: societarii n’au agreat această numire făcută fără știrea lor. II. vb. intr. A fi pe placul cuiva, a-i plăcea: aceste motive nu i-au agreat [fr.].

4. [DLRLC] AGREA, agreez, vb. I. Tranz. A vedea cu ochi buni, a primi cu plăcere, a simpatiza. Era înfățișat ca un marinar simpatic, amabil, galant, care trebuia să fie agreat de public. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 178, 6/1. ♦ (În limbajul diplomatic, mai ales la diateza pasivă) A da consimțămîntul, a accepta. Miniștrii plenipotențiari trebuie să fie agreați de guvernul statului unde urmează să-și exercite plenipotența. – Pronunțat: -gre-a.

5. [DLRM] AGREA, agreez, vb. I. Tranz. A vedea cu ochi buni; a simpatiza. ♦ (În diplomație, mai ales la diateza pasivă) A da consimțămîntul, a accepta. [Pr.: -gre-a] – Fr. agréer.

6. [DN] AGREA vb. I. tr. 1. A simpatiza. 2. (În diplomație) A accepta (un diplomat, un reprezentant diplomatic etc.). [Pron. -gre-a, p. i. -eez, 3,6 -eează, 4 -eăm, ger. -eînd. / < fr. agréer].

7. [MDN '00] AGREA vb. tr. a primi favorabil; a simpatiza. ◊ a accepta un reprezentant diplomatic. (< fr. agréer)

8. [Șăineanu, ed. VI] agreà v. a primi cu favoare (= fr. agréer).

9. [Scriban] *agreéz orĭ -ĭéz v. tr. (fr. agréér, d. gré, lat. gratus, plăcut). Barb. Primesc favorabil, îmĭ place: a agrea o persoană, un proĭect.

10. [DOOM 3] agrea (a ~) (desp. a-gre-a) vb., ind. prez. 1 sg. agreez (desp. -gre-ez), 3 agreează (desp. -gre-ea-), 1 pl. agreăm (desp. -gre-ăm); conj. prez. 1 sg. să agreez, 3 să agreeze; ger. agreând (desp. -gre-ând)

11. [DOOM 2] agrea (a ~) (a-gre-a) vb., ind. prez. 1 sg. agreez (-gre-ez), 3 agreează, 1 pl. agreăm (-gre-ăm); conj. prez. 3 să agreeze; ger. agreând (-gre-ând); part. agreat

12. [MDO] agrea (3 sil.) (ind. prez. 1 sg. agreez, 3 sg. și pl. agreează, 1 pl. agreăm, ger. agreînd, part. agreat)

13. [IVO-III] agreez, agreează 3, agreăm 1 pl., -great prt., -greare inf. s.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] COSTAL, -Ă, costali, -e, adj. Al coastei, care ține de coastă. – […]
1. [DEX '09] COSTALGIE, costalgii, s. f. Nevralgie intercostală. – Din fr. costalgie. 2. [MDA2] […]
1. [MDA2] constand sn vz costandă 2. [MDA2] constandă sf vz costandă 3. [MDA2] costandă […]
1. [DEX '09] CONSTANTINAT, constantinați, s. m. Monedă de aur cu efigia lui Constantin cel […]
1. [MDA2] costandă sf [At: (sec. XVI) CUV. D. BĂTR. I, 95 / V: constand […]
1. [DEX '09] COSTARICAN, -Ă, costaricani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. […]
1. [MDA2] costectomie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr costectomie] (Med) Rezecție […]
1. [MDA2] costei2 sn vz coștei2 2. [MDA2] costei1 sn vz coștei1 3. [Scriban] costéĭ […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro