1. [DEX '09] AGRAVANT, -Ă, agravanți, -te, adj. Care agravează, care înrăutățește. ◊ Circumstanțe agravante = împrejurări care contribuie la mărirea vinii unui acuzat. – Din fr. aggravant, lat. aggravans, -ntis.
2. [MDA2] agravant, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr aggravant, lat aggravans, -ntis] 1 Care înrăutățește. 2 (Iuz) Agravațiune (2). 3 (Jur; îs) Circumstanțe ~e Împrejurări care agravează culpa unui acuzat.
3. [CADE] *AGRAVANT, adj. Ce îngreuiază (o vină, o împrejurare), îngreunător; circumstanțe ~e [fr.].
4. [DLRLC] AGRAVANT, -Ă, agravanți, -te, adj. Care agravează. ◊ Circumstanțe agravante = (în opoziție cu circumstanțe atenuante) circumstanțe care agravează vina unui acuzat.
5. [DLRM] AGRAVANT, -Ă, agravanți, -te, adj. Care agravează. ◊ Circumstanțe agravante = circumstanțe care agravează vina unui acuzat. – Fr. aggravant (lat. lit. aggravans, -ntis).
6. [DN] AGRAVANT, -Ă adj. Care înrăutățește, agravează. ◊ (Jur.) Circumstanțe agravante = circumstanțe care măresc vina unui acuzat. [Cf. fr. aggravant, lat. aggravans].
7. [MDN '00] AGRAVANT, -Ă adj. care agravează. ♦ circumstanțe ~e = împrejurări care măresc răspunderea penală. (< fr. aggravant, lat. aggravans)
8. [Șăineanu, ed. VI] agravant a. care agravează, care mărește culpabilitatea: circumstanțe agravante.
9. [Scriban] *agravánt, -ă (lat. ággravans, -ántis; fr. -vant). Care agravează: circumstanțe agravante.
10. [CADE] *CIRCUMSTANȚĂ (pl. -țe) 1 Împrejurare, particularitate sau amănunt care însoțește un fapt sau o știre ¶ 2 Situațiunea actuală a lucrurilor ¶ 3 ⚖️ circumstanțe atenuante 👉 ATENUANT; circumstanțe agravante 👉 AGRAVANT [lat.].
11. [DLRM] CIRCUMSTANȚĂ, circumstanțe, s. f. Împrejurare, fapt, lucru care însușește o acțiune sau un fenomen sau care se petrece în același timp cu altceva ; (la pl.) totalitatea unor condiții date. ♦ Loc. adj. și adv. De (sau pentru) circumstanță = pentru o ocazie anumită, fără a fi valabil în mod obiectiv și general. – Lat. lit. circumstantia (fr. circonstance).
12. [DCR2] agravantă s. f. Circumstanță cu caracter agravant ◊ „Adrian Năstase acceptă eliminarea agravantelor la articolele 205, 206 din Codul Penal” R.l. 16 X 95 p. 1 (din [circumstanță] agravantă)
13. [DOOM 3] agravant (desp. a-gra-) adj. m., pl. agravanți; f. agravantă, pl. agravante
14. [DOOM 2] agravant (a-gra-) adj. m., pl. agravanți; f. agravantă, pl. agravante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL