1. [DEX '09] AGITARE, agitări, s. f. Acțiunea de a (se) agita. – V. agita.
2. [MDA2] agitare sf [At: NEGRUZZI, S. III, 46 / Pl: ~tări / E: agita] 1 Mișcare bruscă, în toate direcțiile Si: agitat1 (1). 2 Clătinare. 3 Zguduire. 4 Frământare. 5 Amestecare a două sau a mai multor substanțe prin clătinarea lor (într-un vas) Si: agitat1 (5). 6 (Fam; d. ființe) Manifestare prin mișcări grăbite și dezordonate sub impulsul unei enervări, a emoțiilor, a neliniștii Si: agitat1 (6). 7 (Fig) Frământare. 8 (Fig) Ațâțare.
3. [DLRLC] AGITARE, agitări, s. f. Acțiunea de a (s e) agita; clătinare, scuturare. Se recomandă agitarea flaconului înainte de întrebuințare.
4. [DLRM] AGITARE, agitări, s. f. Acțiunea de a (se) agita.
5. [DN] AGITARE s.f. Acțiunea de a (se) agita; agitație. [< agita].
6. [DEX '09] AGITA, agit, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca repede încoace și încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ Tranz. A amesteca două sau mai multe substanțe prin clătinarea lor (într-un vas). 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate, sub impulsul unei enervări. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) frământa, a (se) zbuciuma. 4. Tranz. Fig. A ridica masele (la revoltă), a ațâța, a răzvrăti. – Din fr. agiter, lat. agitare.
7. [MDA2] agita [At: MACEDONSKI, O. I, 19 / Pzi: agit / E: fr agiter, lat agitare] 1-2 vtr A (se) mișca repede încoace și încolo Si: a (se) clătina, a (se) zgudui. 3-4 vtr (Fig) A (se) frământa. 5 vt A amesteca două sau mai multe substanțe prin clătinarea lor (într-un vas). 6 vr (Fam; d. ființe) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate sub impulsul unei enervări, a emoțiilor, a neliniștii. 7 vt (Fig) A ridica masele (la revoltă) Si: a ațâța, a răzvrăti. 8 vt (Îe) A ~ o idee (sau chestiune, problemă) A discuta public o idee (chestiune, problemă) în vederea rezolvării ei.
8. [CADE] *AGITA (agit) I. vb. tr. 1 A mișca încoace și încolo, a clătina, a clăti, a sgudui, a fîlfîi: vîntul agită frunzele, valurile mării; ~ un lichid într’un vas; frigurile l-au agitat toată noaptea; sclavii cari agită apărători pentru răcorirea atmosferei (ALECS.) ¶ 2 Fig. A turbura, a sbuciuma: aceste patimi care-i agitau inima și mintea ¶ 3 Fig. A ațîța, a întărîta, a răzvrăti, a revolta: agitau necontenit poporul încrezător în făgăduințele lor ¶ 4 A desbate, a face vorbă despre ceva, a discuta: se agită o chestiune de mare însemnătate. II. vb. refl. 1 A se mișca încoace și încolo, a nu avea astîmpăr, a se clătina: bolnavul se agită mereu; alegerile fiind aproape, partidele politice au început să se agite; crengile se agită bătute de vînt ¶ 2 Fig. A se turbura, a se sbuciuma: nu te mai agita atîta, îți faci sînge rău de geaba [fr. < lat ].
9. [DEX '98] AGITA, agit, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca repede încoace și încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ Tranz. A amesteca două sau mai multe substanțe prin clătinarea lor (într-un vas). 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate, sub impulsul unor enervări. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) frământa, a (se) zbuciuma. 4. Tranz. Fig. A ridica masele (la revoltă), a ațâța, a răzvrăti. – Din fr. agiter, lat. agitare.
10. [DLRLC] AGITA, agit, vb. I. 1. Tranz. A mișca repede încoace și încolo; a clătina. V. flutura. Zgripsorul își agită aripele cu disperare. SADOVEANU, N. F. 34. Un geam e spart, și vîntul Perdeaua cînd agită îți pare că-năuntru O inimă palpită! MACEDONSKI, O. I 19. ◊ Refl. O parte din buruieni și papuri ale insulei plutitoare se agitară și se răscoliră. SADOVEANU, N. F. 62. ♦ (Cu privire la lichide) A pune în mișcare pentru a amesteca părțile componente. V. scutura. (Refl. pas.) Să se agite conținutul înainte de întrebuințare. 2. Refl. (Despre oameni, familiar) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate sub impulsul unei enervări; a fi neliniștit, a fi în fierbere; a se frămînta. Ce te agiți atîta?
11. [DLRM] AGITA, agit, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca repede încoace și încolo; a (se) clătina. 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate, sub impulsul unei enervări; a se frămînta. ♦ Tranz. A răzvrăti, a revolta. – Fr. agiter (lat. lit. agitare).
12. [DN] AGITA vb. I. 1. tr. A clătina, a flutura. ♦ A ațîța; a scormoni. ♦ A discuta, a produce vîlvă în public (cu privire la o anumită chestiune). 2. refl. (fam.) A fi neliniștit, a se frămînta. ♦ A se zbuciuma, a fi în neastîmpăr. [P.i. agit. / < lat. agitare, cf. fr. agiter, it. agitare].
13. [MDN '00] AGITA vb. I. tr. 1. a clătina, a flutura. 2. a ațâța, a instiga la revoltă. ◊ a produce vâlvă în public. II. refl. (fam.) a se frământa. ◊ a se zbuciuma, a fi neliniștit. (< fr. /s’/agiter, lat. agitare)
14. [Șăineanu, ed. VI] agità v. 1. a sgudui, a mișca în diferite direcțiuni: vântul agită frunzele; 2. fig. a turbura, a excita; 3. a examina, a discuta: a agita o chestiune; 4. a fi în mișcare, a se turmenta: se agită într’una.
15. [Șăineanu, ed. VI] agitați(un)e f. 1. mișcare neregulată și continuă: agitațiunea mării; 2. mișcare tumultoasă, turburare: a potoli o agitațiune; 3. fig. turburarea sufletului, neliniște.
16. [Scriban] *agít și -éz, a -á v. tr. (lat. ágito, -áre; fr. agiter. V. cuget). Zguduĭ, scutur, clatin: a agita apa dintr’o garafă. Fig. Tulbur, ațîț: pasiunile îl agită, demagogiĭ agită poporu. Aduc în discuțiune: a agita o chestiune.
17. [Scriban] *agitațiúne f. (lat. agitatio, -ónis). Mișcare prelungită și neregulată: agitațiunea măriĭ. Fig. Neliniște de suflet. Turburare: agitațiunea spiritelor. – Și -áție și -áre.
18. [DOOM 3] agitare s. f., g.-d. art. agitării; pl. agitări
19. [DOOM 2] agitare s. f., g.-d. art. agitării; pl. agitări
20. [DOOM 3] agita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. agit, 2 sg. agiți, 3 agită; conj. prez. 1 sg. să agit, 3 să agite
21. [DOOM 2] agita (a ~) vb., ind. prez. 3 agită
22. [DERC] AGITA A agita o idee (sau chestiune, problemă) = A discuta public o idee (chestiune, problemă) în vederea rezolvării ei: Și în privința literaturii observăm două faze în ideile lui Eminescu: înainte de a veni în Iași, Eminescu a mai avut ocazia să vorbească de teatru, ca colaborator al unor gazete din Ardeal, unde se agita ideea unui teatru românesc ardelean.(G. IBRĂILEANU) Sunt imprudenți politicii de la „Românul” de a tot agita niște cestiuni care apasă asupra lor cu cea mai strivitoare greutate. (MIHAI EMINESCU)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL