Definiție și ce înseamnă afiliere

1. [DEX '09] AFILIERE, afilieri, s. f. Acțiunea de a se afilia; afiliație. [Pr.: -li-e-] – V. afilia.

2. [MDA2] afiliere sf [At: DA ms / V: (înv) ~liare / P: ~li-e~ / Pl: ~ri / E: afilia] Asociere a unei persoane, a unei grupări mai mici sau a unei instituții, organizații etc. la alta mai mare Si: afiliație.

3. [DLRLC] AFILIERE, afilieri, s. f. Acțiunea de a (se) afilia. Convocat pentru ziua de 8 mai 1921 la București, Congresul general al Partidului Socialist a votat în ziua a 5-a (13 mai), cu o majoritate zdrobitoare, înființarea Partidului Comunist din Romînia și afilierea la Internaționala a III-a. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 522. – Pronunțat. -li-e-.

4. [DLRM] AFILIERE, afilieri, s. f. Acțiunea de a se afilia. [Pr.: -li-e-].

5. [DN] AFILIERE s.f. Acțiunea, faptul de a se afilia; afiliație. [< afilia].

6. [DEX '09] AFILIA, afiliez, vb. I. Refl. (Despre organizații, instituții etc.) A se alătura altei organizații, instituții etc., stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare. [Pr.: -li-a] – Din fr. affilier.

7. [MDA2] afilia vtr [At: DA / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: fr affilier] 1-2 (D. organizații, instituții etc.) A se asocia unei organizații, instituții etc., stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare.

8. [MDA2] afiliare sf vz afiliere

9. [CADE] *AFILIA (-liez) vb. tr. și refl. A (se) asocia (vorb. de corporațiuni, de comunități, de unele societăți); a primi (a intra) ca membru într’o societate, într’o asociațiune (mai adesea secretă): s’a afiliat la acea societate de revoluționari [fr. < lat.].

10. [DEX '98] AFILIA, afiliez, vb. I. Refl. (Despre organizații, instituții etc.) A se alătura altei organizații, instituții etc., stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare. [Pr.: -li-a-] – Din fr. affilier.

11. [DLRLC] AFILIA, afiliez, vb. I. Refl. (Despre organizații, instituții, societăți) A se alătura altei organizații, instituții sau societăți care are același caracter sau același specific, primind directivele acesteia și subordonîndu-i-se. – Pronunțat: -li-a.

12. [DLRM] AFILIA, afiliez, vb. I. Refl. (Despre organizații, instituții etc.; rar, despre persoane izolate) A se alătura altei organizații, instituții etc. cu același caracter, primindu-i directivele și subordonîndu-i-se. [Pr.: -li-a] – Fr. affilier.

13. [DN] AFILIA vb. I. refl. (Despre organizații, instituții, societăți) A se alătura altei organizații, instituții sau societăți de același fel, subordonîndu-i-se. ♦ tr. A stabili anumire raporturi de subordonare între mai multe societăți. [Pron. -li-a, p. i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. affilier, cf. lat. affiliare – a lua ca fiu].

14. [MDN '00] AFILIA vb. I. refl. a se alătura unei organizații, instituții etc. de același fel, subordonându-i-se. II. tr. a stabili anumite raporturi de subordonare. (< fr. affilier, lat. affiliare)

15. [Șăineanu, ed. VI] afilià v. a admite într’o societate sau corporațiune.

16. [Scriban] *afiliațiúne f. (mlat. af-filiátio, -ónis. V. filiațiune). Acțiunea de saŭ de a te afilia, asociațiune. – Și -áție și -ére.

17. [Scriban] *afiliéz, v. tr. (fr. affilier, d. mlat. af-filiare, d. ad, la, și filius, fiu). Adopt, asociez (vorbind de o societate maĭ mare care îșĭ asociază una maĭ mică saŭ o persoană).

18. [DOOM 3] afiliere (desp. -li-e-) s. f., g.-d. art. afilierii; pl. afilieri

19. [DOOM 2] afiliere (-li-e-) s. f., g.-d. art. afilierii; pl. afilieri

20. [DOOM 3] afilia (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. afiliez (desp. -li-ez), 3 afiliază, 1 pl. afiliem; conj. prez. 1 sg. să afiliez, 3 să afilieze; ger. afiliind (desp. -li-ind)

21. [DOOM 2] afilia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 afiliază, 1 pl. afiliem (-li-em); conj. prez. 3 să afilieze; ger. afiliind (-li-ind)

22. [MDO] afilia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. afiliază, 1 pl. afiliem, ger. afiliind)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ETIOPIAN, -Ă, etiopieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. […]
1. [MDN '00] ETIOTROP, -Ă adj. (despre un tratament) care vizează cauzele bolii. (< etio- […]
1. [DEX '09] ETIRA, etirez, vb. I. Tranz. A efectua o etirare; a alungi, a […]
1. [DEX '09] ETIRARE, etirări, s. f. (Tehn.) 1. Operație de tragere a metalelor în […]
1. [DEX '09] ETIRAT, -Ă, etirați, -te, adj. Care este alungit, întins. – V. etira. […]
1. [MDA2] etizie sf [At: DN2 / P: ~zi-e / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [MDN '00] ETMO- elem. „ciur, sită”. (< fr. ethmo-, cf. gr. ethmos) 2. [DETS] […]
1. [MDN '00] ETMOCEFAL s. m. monstru cu nasul în formă de trompă. (< fr. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro