1. [DEX '09] ADVENTISM s. n. Numele unei doctrine religioase practicate de o sectă creștină care predică „a doua venire” apropiată a lui Hristos. – Din engl. adventism, germ. Adventismus.
2. [MDA2] adventism sn [At: DA ms / Pl: ? / E: eg adventism, ger Adventismus] Doctrină religioasă care predică a doua venire a lui Hristos.
3. [DLRLC] ADVENTISM s. n. Numele unei doctrine mistice, practicată de o sectă religioasă creștină.
4. [DLRM] ADVENTISM s. n. Numele unei doctrine mistice practicate de o sectă religioasă creștină. – Engl. adventism (germ. Adventismus).
5. [DN] ADVENTISM s.n. Doctrină mistică practicată de o sectă religioasă creștină și care propagă, printre altele, credința în a doua venire a lui Iisus pe pămînt. [< engl. adventism, cf. germ. Adventismus].
6. [MDN '00] ADVENTISM s. n. doctrină a unei secte religioase care propagă credința în a doua venire a lui Cristos pe pământ. (< engl. adventism, germ. Adventismus)
7. [Scriban] *adventizm n. Secta adventiștilor, întemeĭată la 1831 în Statele Unite de Wiliam Miller (născut la sfîrșitu sec. 18 în Pitsfield), care anunță, ca un nebun orĭ șarlatan, a doŭa sosire (lat. adventus) a luĭ Hristos la 14 April 1844 și alese Sîmbăta în locu Duminiciĭ, ceĭa ce pricinuĭește o zădarnică turburare în lumea creștinească.
8. [DOOM 3] adventism s. n.
9. [DOOM 2] adventism s. n.
10. [DER] adventism, s. n. – Doctrină religioasă practicată de o sectă protestantă care predică „a doua venire” apropiată a lui Cristos. < Engl. adventism, de la textul adveniat regnum tuum (adventiștii așteaptă venirea lui Cristos pe pămînt). Cuvîntul introdus o dată cu doctrina, de origine americană, la sfîrșitul sec. XIX. – Der. adventist, s. m.
11. [D.Religios] adventism s. n. Sectă creștină, întemeiată în jurul anilor 1830 de predicatorul baptist William Miller, care socotește că sensul vieții și datoria omului pe pământ sunt să aștepte a doua venire a lui Iisus Hristos, care va avea loc curând, când se va întemeia împărăția de 1000 de ani. ♦ Adventiști creștini = subsectă adventistă care susține că după mileniul de domnie hristică toți păcătoșii din lume vor fi nimiciți. ♦ Adventiști evanghelici = subsectă adventistă care susține nemurirea. ♦ Adventiști de ziua a șaptea = subsectă adventistă înființată de Ellen White (1827-1917), constituind ramura cea mai fanatică și uneori cea mai agresivă a adventiștilor, care consideră ziua a șaptea din Geneză (ziua de odihnă) sâmbăta; sabatiști. ♦ Adventiști reformiști = adventiști care refuză orice muncă în zi de sâmbătă, precum și serviciul militar. – Din. engl. adventism, germ. Adventismus.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL