Definiție și ce înseamnă adopție

1. [DEX '09] ADOPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiune s. f.] – Din fr. adoption, lat. adoptio, -onis.

2. [MDA2] adopție sf [At: HAMANGIU, C. C. 80 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr adoption, lat adoptio, -onis] Înfiere.

3. [DEX '98] ADOPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiune s. f.] – Din fr. adoption, lat. adoptio, -onis.

4. [DLRLC] ADOPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. Fiu prin adopție. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: adopțiune s. f.

5. [DLRM] ADOPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiune s. f.] – Fr. adoption (lat. lit. adoptio, -onis).

6. [DN] ADOPȚIE s.f. Faptul de a adopta (1); act prin care se adoptă un copil; înfiere. [Gen. -iei, var. adopțiune s.f. / cf. lat. adoptio, fr. adoption].

7. [MDN '00] ADOPȚIE s. f. faptul de a adopta (1); înfiere. (< fr. adoption, lat. adoptio)

8. [DEX '09] ADOPȚIUNE s. f. v. adopție.

9. [MDA2] adopțiune sf vz adopție

10. [CADE] *ADOPȚIUNE sf. 1 ⚖️ Luare de suflet, înfiere: ~a va da celui adoptat numele adoptatorului pe care îl va adăuga la adevăratul său nume (COD.-CIV.) ¶ 2 Faptul de a adopta (o părere, etc.), primire ¶ 3 Patrie de ~, țară străină pe care și-o alege cineva în locul patriei adevărate [fr. < lat.].

11. [DN] ADOPȚIUNE s.f. v. adopție.

12. [Șăineanu, ed. VI] adopțiune f. 1. fapta de a adopta; luare de suflet; 2. preferință.

13. [Scriban] *adopțiúne f. (lat. adóptio, -ónis). Acțiunea de a adopta, înfiere.

14. [DOOM 3] adopție (desp. -ți-e) s. f., art. adopția (desp. -ți-a), g.-d. art. adopției; pl. adopții, art. adopțiile (desp. -ți-i-)

15. [DOOM 2] adopție (-ți-e) s. f., art. adopția (-ți-a), g.-d. art. adopției; pl. adopții, art. adopțiile (-ți-i)

16. [MDO] adopție

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] politnic sm [At: (a. 1800) IORGA, S. D. XVI, 17 / Pl: ~ici […]
1. [DEX '09] POLITOLOG, -Ă, politologi, -e, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist […]
1. [DEX '09] POLITOLOGIC, -Ă, politologici, -ce, adj. Referitor la politologie, de politologie. – Din […]
1. [DEX '09] POLITOLOGIE s. f. Ramură a științelor sociale care studiază activitățile, relațiile, instituțiile […]
1. [MDA2] politom, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr polytome] […]
1. [DEX '09] POLITOMIE s. f. (Log.; rar) Diviziune în mai multe părți a unui […]
1. [DEX '09] POLITONAL, -Ă, politonali, -e, adj. (Muz.) Referitor la politonalitate, de politonalitate. – […]
1. [DEX '09] POLITONALISM s. n. Combinație simultană de elemente melodice care aparțin unor tonalități […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro