Definiție și ce înseamnă adițiune

1. [DEX '09] ADIȚIE s. f. 1. (Chim.) Adăugare. ◊ Reacție de adiție = reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. 2. (Fiziol.; în sintagma) Adiție latentă = apariție a unei reacții fiziologice într-un organism în urma mai multor excitații succesive; sumație. 3. (Mat.) Adunare. – Din fr. addition, lat. additio.

2. [MDA2] adiție sf [At: MACAROVICI, CH. 442/ V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr addition, lat additio] 1 (Mat; înv) Adunare. 2 (Chm) Adăugare. 3 (Chm; îs) Reacție de ~ Reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. 4 (Fzl; îs) ~ latentă Apariție a unei reacții fiziologice într-un organism în urma unor excitații succesive Si: (înv) sumație.

3. [DEX '98] ADIȚIE s. f. 1. (Chim.) Adăugare. ◊ Reacție de adiție = reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. 2. (Fiziol.; în sintagma) Adiție latentă = apariție a unei reacții fiziologice într-un organism în urma unor excitații succesive; sumație. 3. (Mat.) Adunare. – Din fr. addition, lat. additio.

4. [DLRLC] ADIȚIE, adiții, s. f. (Chim.) Adăugare. Adiție de clor la etilen. Reacție de adiție. – Pronunțat: -ți-e.

5. [DLRM] ADIȚIE, adiții, s. f. (Chim.) Adăugare. ♦ (Mat.) Adunare. [Var.: adițiune s. f.] – Fr. addition (lat. lit. additio, -onis).

6. [DN] ADIȚIE s.f. (Chim.) Adăugare. ♦ (Mat.) Adunare. ◊ Reacție de adiție = reacție chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat; (Fiziol.) Adiție latentă = sumație. [Gen. -iei, var. adițiune s.f. / cf. fr. addition, lat. additio].

7. [MDN '00] ADIȚIE s. f. 1. adăugare. ♦ (chim.) reacție de ~ = reacție prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă nesaturată. 2. (mat.) adunare. (< fr. addition, lat. additio)

8. [MDA2] adițiune sf vz adiție

9. [CADE] *ADIȚIUNE sf. 1 Adăugare, adaus ¶ 2 ➕ Adunare [fr. < lat.].

10. [DN] ADIȚIUNE s.f. v. adiție. [și DLRM]

11. [Șăineanu, ed. VI] adițiune f. 1. adaos de lucruri asemenea; 2. Aritm. adunare.

12. [Scriban] *adițiúne f. (lat. additio, -ónis. V. tradițiune). Acțiunea de a adăuga. Totalu uneĭ note de cheltuĭelĭ, socoteală. Aritm. Adunare.

13. [DOOM 3] !adiție (desp. -ți-e) s. f., art. adiția (desp. -ți-a), g.-d. art. adiției; pl. adiții, art. adițiile (desp. -ți-i-)

14. [DOOM 2] adiție (-ți-e) s. f., art. adiția (-ți-a), g.-d. adiții, art. adiției

15. [MDO] adiție

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro