1. [DEX '09] ADICĂLEA adv. (Pop.) Adică. – Adică + le + a.
2. [MDA2] adicălea av [At: DEX2 / V: adec~ / E: adică + -le + -a] (Pop) Adică (3).
3. [DLRLC] ADICĂLEA adv. v. adicătelea.
4. [DLRM] ADICĂLEA adv. v. adicătelea
5. [DEX '09] ADICĂTELE adv. v. adicătelea.
6. [DEX '09] ADICĂTELEA adv. (Pop.) Adică. [Var.: adicătele adv.] – Adică + te + le + a.
7. [MDA2] adecăle av vz adicăle[1]
8. [MDA2] adecălea av vz adicălea
9. [MDA2] adecăte av vz adicăte[1]
10. [MDA2] adecătelea av vz adicătelea
11. [MDA2] adicătele av vz adicătelea
12. [MDA2] adicătelea av [At: DEX2 / V: adec~, adicătele / E: adică + -te + le + -a] (Pop) Adică (3).
13. [CADE] ADICĂLE(A), ADICĂTE(LEA) adv. pop. Adică: cum l-ar strânge el în brațe... cînd să vie vorba la o adicătelea (VLAH.).
14. [DLRLC] ADECĂTELEA adv. v. adicătelea.
15. [DLRLC] ADICĂTELEA adv. (Și în forma adicătele) Adică (2). Dar adicătele, ce poftiți dv.? CARAGIALE, O. II 138. ◊ Loc. adv. La adicătelea = a) la drept vorbind, ca să spun adevărul, la o adică (a); b) în momentul hotărîtor, la nevoie, la o adică (b). Cînd o fi la adicătelea, s-or mai găsi bani. REBREANU, R. I 132. – Variante: adicătelea (CONTEMPORANUL, VIII 38), adicălea (CREANGĂ, P. 203), adicătele adv.
16. [DLRM] ADICĂTELEA adv. (Pop.) Adică. [Var.: adicălea, adicătele adv.] – Din adică + te + le + a.
17. [Șăineanu, ed. VI] adecăte(lea) adv. pop. adecă. [Formă analogică (cf. ancâtele)].
18. [Scriban] adícăte (a), adicătele (a) adv. Pop. Adică.
19. [DOOM 3] adicălea (pop.) adv.
20. [DOOM 3] adicătelea (pop.) adv.
21. [DRAM 2021] adicătelea, adv. (pop.) Adică. – Din adică + te + le-a (DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL